# Prejudiciul cauzat de Costel Zanfir e unul uriaș, în valoare de 8,8 milioane de euro # Procurorii anticorupție devoalează modul de operare prin care fostul edil a retrocedat ilegal 159 hectare de teren

Fost primar al comunei argeşene Bradu între 2000 şi 2008, Costel Zanfir a fost trimis în judecată de către procurorii DNA pentru nu mai puţin de 161 de acte de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. 159 de hectare de teren au fost retrocedate ilegal de către fostul primar. Concret, terenurile retrocedate au fost suprapuse cu terenurile aflate în proprietatea unor persoane din Oarja și care dețineau titluri de proprietate anterioare și valabile. Am consultat rechizitoriul procurorilor DNA și vă prezentăm detalii în premieră legate de acest dosar.

Fostul prefect Tămagă a primit NUP

Între 27 iulie 2003 și 28 octombrie 2004, mai mulți cetățeni din Oarja au sesizat Parchetul Judecătoriei Pitești cu privire la faptul că, după 2001, Costel Zanfir, la acea dată primar al comunei Bradu, a pus în posesie, în mod abuziv, persoane din comuna Bradu pe terenurile pentru care ei deţineau titluri de proprietate eliberate de Primăria comunei Oarja în perioada 1991 – 1993, însumând o suprafaţă totală de 194 ha în punctul „Autostradă”, terenuri care ulterior au fost înstrăinate către terţe persoane. Numai că Parchetul a dat NUP în martie 2004. Însă petenții, care s-au constituit în Asociația Proprietarilor Păgubiți Oarja 2000, au formulat plângere din nou pe 27 martie 2007, de această dată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cei vizați fiind fostul prefect Constantin Tămagă și fostul primar Costel Zanfir.
În 2009, Parchetul Înaltei Curți a dat NUP în ceea ce îl privește pe Constantin Tămagă, iar în octombrie 2010, Parchetul Judecătoriei Pitești a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Costel Zanfir.
Numai că păgubiții au făcut din nou plângere, iar Judecătoria Pitești le-a admis-o. În aprilie 2013, dosarul a ajuns la DNA Pitești, asta și pentru că eventualul prejudiciu depășea un milion de euro.

Inițial, DNA Pitești a motivat că dosarul nu e de competența sa

Numai că, pe 21 ianuarie 2014, DNA Pitești s-a dezînvestit în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti. Iar dosarul a ajuns din nou la Parchetul Judecătoriei Pitești. În 2015, încă o păgubită din Oarja a depus plângere penală. În cele din urmă, în septembrie 2016, dosarul a ajuns din nou la DNA Pitești.
După cum spun procurorii anticorupție, în „perioada iunie 2000-martie 2007, suspectul Zanfir Costel, având funcţia de primar al comunei Bradu şi preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Bradu, a procedat la întocmirea de procese-verbale de punere în posesie şi a documentaţiei necesare pentru validarea şi/sau emiterea titlurilor de proprietate pentru suprafeţe de teren situate în zona Autostradă -Tarla 2 şi Tarla 3, pentru care au fost emise anterior titluri de proprietate pentru persoane fizice din comuna Oarja, fară a respecta dispoziţiile actelor normative din domeniul fondului funciar, unor persoane fizice neîndreptăţite, pentru suprafaţa totală de 1.406.686 mp, precum şi unor persoane fizice care aveau dreptul de a li se reconstitui ori constitui dreptul de proprietate asupra unor terenuri de pe raza comunei Bradu, dar nu neapărat în zona analizată, pentru suprafaţa totală de 190.610 mp, având valoarea totală de 156.628,9 euro, rezultând astfel suprafaţa totală de teren suprapus de 1.597.296 mp (159,7296 ha), în valoare de 1.759.108,76 euro la data faptelor, doar în perioada iunie 2000-martie 2007, când suspectul Zanfir Costel a fost primar al comunei Bradu”.

Terenurile șmenuite de Zanfir erau în zona pe care în 2003 s-a construit Metro

Persoanele păgubite din Oarja primiseră titlurile de proprietate pentru terenuri, aflate de o parte și de alta a autostrăzii Pitești-București, în 1992. Trebuie spus că o mare parte dintre terenuri se află în zona unde, în 2003, a început să funcționeze supermarketul METRO.
Tot procurorii DNA mai spun că, în perioada 2000 – 2007, Costel Zamfir, care avea și calitatea de președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Bradu, „a acționat în vederea deposedării persoanelor vătămate din com. Oarja de terenurile aflate în proprietate, prin încălcarea dispozițiilor prevăzute în legile fondului funciar și falsificarea unor înscrisuri oficiale cu ocazia întocmirii sau după întocmirea acestora, atribuind aceste terenuri unor persoane care, în cea mai mare parte, nu aveau vocație la reconstituirea dreptului de proprietate, având în vedere creșterea exponențială a valorii terenurilor, situate de o parte și de alta a autostrăzii Pitești-București, cea mai mare parte a acestora fiind înstrăinate la puțin timp după eliberarea proceselor-verbale de punere în posesie sau a actelor de proprietate”.
Pe 30 octombrie 2010, Costel Zanfir a formulat acțiune la Judecătoria Pitești, prin care solicita constatarea nulității parțiale a Hotărârii Comisiei Județene de Fond Funciar nr. 4/1991 pentru suprafața de 194 ha, teren despre care a arătat că se află în extravilanul comunei Bradu și a aparținut CAP Bradu, fiind în folosința AESCIT Căteasca în perioada 1973-1989, motiv pentru care consideră că validarea propunerilor de reconstituire a dreptului de proprietate de către Comisia Locală de Fond Funciar Oarja este nelegală. Culmea e că Judecătoria Pitești i-a admis acțiunea lui Costel Zanfir, constatând nulitatea absolută parțială a Hotărârii din 1991. Numai că Parchetul Judecătoriei Pitești și Comisia Județeană de Fond Funciar au făcut apel, iar acțiunea lui Costel ZaNfir a fost respinsă, motivându-se că acesta nu a justificat nici calitatea procesuală și nici interesul promovării acțiunii.
Costel Zanfir a făcut însă apel, iar Curtea de Apel Pitești i-a admis recursul, reținând că „suprafața de 194 ha se află pe teritoriul com. Bradu și a aparținut CAP Bradu, că nu a ieșit din proprietatea CAP Bradu, ci numai din posesia sa în perioada 1973-1989”.
Cu toate acestea, după cum precizează procurorii DNA, „titlurile de proprietate eliberate cetățenilor din com. Oarja de Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș în baza Hotărârii nr. 4/1991, pentru terenuri situate în Tarla 2 și Tarla 3 punct Autostradă, sunt valabile și în prezent și nu au fost niciodată anulate, acestea fiind actele prin care se finalizează procedura de reconstituire a dreptului de proprietate și care stabilesc în mod definitiv atât dreptul la reconstituire, mărimea suprafețelor retrocedate conform legilor fondului funciar, cât și amplasamentele acestora”.

Costel Zanfir a câștigat inițial în instanță cu un document fals

În cele din urmă, după aproape 18 ani, pe 27 februarie 2018, sentința Judecătoriei Pitești din 2000 a fost anulată de către Tribunalul Argeș, în motivare reținându-se că sunt îndeplinite condițiile pentru revizuirea sentinței, deoarece „Hotărârea de validare nr. 4/1991 emisă de Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș a avut la bază un plan de situație conform Ord. 34/1077 al com. Oarja, înscris ce a fost sustras și înlocuit cu un document fals intitulat „Schiță de amplasare a terenului de la AESCIT Căteasca”.
Expertizele au arătat și că CAP Bradu nu a figurat vreodată ca posesor de teren arabil în Tarla 2 şi Tarla 3 (acolo unde s-au făcut retrocedările ilegale), conform copie extras din Registrul cadastral anul 1989, comuna Bradu.
Procurorii au mai adus și alte argumente în rechizitoriu: „Inculpatul ZANFIR COSTEL, în calitate de președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Bradu, a încălcat dispozițiile legale menționate anterior, precum și alte dispoziții indicate punctual la expunerea situației de fapt, rezultând din ansamblul probelor administrate în cauză faptul că procedura de punere în posesie nu a fost respectată de către Comisia Locală de Fond Funciar Bradu, nu exista plan parcelar cu persoanele care urmau a fi puse în posesie, nu se poate verifica: corectitudinea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate și de punere în posesie a fiecărui cetățean din comuna Bradu; dacă există dovada dreptului de proprietate al solicitantului sau al autorului; care era amplasamentul terenului anterior; dacă vechiul amplasament este identic cu cel al terenului atribuit”.
Tot în rechizitoriul întocmit de către DNA se mai precizează că „deși, potrivit art. 27 din Legea nr. 18/1991, punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, inculpatul ZANFIR COSTEL nu a respectat aceste dispoziții, în sensul că nu s-a deplasat în teren pentru efectuarea delimitărilor necesare, stabilirea vecinătăților în temeiul schiței, a amplasamentului, nu a întocmit un plan parcelar și nu a păstrat în arhiva Primăriei Bradu un exemplar de pe procesele-verbale de punere în posesie, adeverințele de validare emise sau fișele cu date pentru redactarea/corectarea titlurilor de proprietate înaintate OCPI Argeș”.
De altfel, se mai precizează în rechizitoriu, Costel Zanfir a modificat nelegal Anexele de validare, ulterior aprobării acestora de Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș, cu privire la titulari și suprafețele de teren validate ori la schimbarea amplasamentelor cuprinse în titlurile de proprietate eliberate anterior.
Modalitatea defectuoasă de lucru a Comisiei Locale de Fond Funciar Bradu, în perioada 2000 – 2004, a fost constatată și la un control din martie 2005 al Prefecturii Argeș, prilej cu care au fost identificate încălcări grave ale legilor fondului funciar cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate unor cetățeni. Numai că Prefectura Argeș nu a făcut vreo plângere penală.

Prinde orbul, scoate-i ochii! Persoanele cadorisite de Costel Zanfir cu terenuri le-au valorificat deja

Totodată, din probatoriul administrat în cauză, procurorii au constatat că, ulterior obținerii proceselor-verbale de punere în posesie și/sau a titlurilor de proprietate, în baza lor și a unor adeverințe de proprietate eliberate tot de Zanfir Costel, „persoanele beneficiare ale acestor împroprietăriri au valorificat terenurile astfel obținute, acestea făcând obiectul unor contracte succesive (de donație, vânzare-cumpărare) încheiate chiar și între aceiași moștenitori, pentru a disimula și ascunde proveniența ilicită a acestor terenuri”.
Persoanele păgubite cer daune de milioane de euro, valoarea exactă a despăgubirilor urmând a fi precizată la procesul ce va începe în primăvară la Tribunalul Argeș.
Și încă un detaliu interesant: procurorii DNA nu au avut pe ce să pună sechestru pentru a recupera pagubele uriașe, deoarece în urma verficărilor s-a constatat că „inculpatul ZANFIR COSTEL nu deține în proprietate bunuri mobile sau imobile”.