Revenim la cazul ofițerului DOS Costinel Iancu, acuzat de trafic de influență, șantaj și folosirea unor informații nepublice pentru a obține foloase necuvenite, și vă prezentăm ce le-a declarat inculpatul anchetatorilor și de ce nu a fost de acord Tribunalul Argeș, pe 17 septembrie, cu acordul de recunoaștere a vinovăției.
Reamintim că ofițerul a fost reținut pe 2 iulie de DNA Pitești, apoi arestat la domiciliu din 25 septembrie, fiind acuzat că, în calitate de ofițer de poliție judiciară la Direcția Operațiuni Speciale din cadrul IGPR, împreună cu ofițerul Bogdan Robert Pascu, au cerut și primit 100.000 de euro de la Dragoș Mihai, fostul șef al Catena Pitești. În schimb, l-au lăsat să creadă pe acesta că au influență asupra procurorului de caz și că îl vor determina ca, în schimbul sumei de bani, să claseze un dosar penal înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești. Drept răsplată, au mai cerut și primit câte 20.000 de lei și câte un I-PHONE 13.
Mai mult, ofițerul Costinel Iancu mai este acuzat că l-a constrâns sistematic pe Dragoș Mihai, între ianuarie 2022-aprilie 2024, invocând cunoștințe din mass-media, poliție și justiție, plângeri penale inexistente, atitudini nepotrivite ale unor angajați din cadrul societății farmaceutice și posibile scandaluri mediatice pe care le-ar fi preîntâmpinat, în scopul obținerii unor foloase. Ce urmărea polițistul? Să investească banii obținuți în urma traficului de influență în imobiliare, apoi să obțină un loc de muncă, un program de lucru preferințial și un salariu mai bun pentru soție în cadrul Catena.
Costinel Iancu mai este acuzat că a furnizat, cu intenție, informații nepublice din dosare penale sau a oferit acces neîngrădit directorului Dragoș Mihai la convorbiri purtate de persoane pe care acesta la cunoștea și care erau vizate de mandate de supraveghere tehnică, încălcând obligația profesională de păstrare a secretului, chiar cu riscul periclitării anchetelor aflate în desfășurare.
Costinel Iancu invoca „puterea și influența de a face ca anumite persoane să răspundă penal”
Costinel Iancu, după ce s-a prevalat de dreptul la tăcere, în data de 31 iulie 2025, a dat declarație cu privire la acuzația penală.
„Am făcut anumite presiuni asupra acestuia pentru ca soția mea să fie numită șef depozit, transferată la depozitul din Pitești, numită farmacistă (…) și să fie numită pe locul rămas vacant de șef depozit Pitești după concedierea lui (…). Aceste presiuni au constat în invocarea unor dosare penale fictive, pe care doar eu le puteam rezolva, consecințe ce le-ar putea suferi prin fabricarea unor dosare penale, cunoștințele pe care le am din domeniul poliției și justiției, puterea și influența de a face ca anumite persoane să răspundă penal, faptul că este bine să-i fiu prieten pentru că cei care îmi sunt oarecum potrivnici pot păți diverse lucruri, protecția pe care i-o pot oferi în situația în care are anumite probleme penale etc.
(…) Este adevărat că i-am divulgat lui Mihai Dragoș existența unor dosare penale și activitățile specifice efectuate privind pe (…) , (…), (…) și un polițist, despre care aflasem în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Am făcut acest lucru în scopul de a obține avantaje patrimoniale și profesionale pentru soția mea, în concret pentru a obține locul de muncă dorit de către aceasta, eventual o remunerație mărită și, eventual, un program flexibil. Totodată, prin aceasta urmăream să-i și arăt acestuia faptul că puteam avea acces la informații nepublice, ocazie cu care, în situații delicate îl puteam ajuta.”
Procurorul a minimizat periculozitatea inculpatului, dar a exacerbat conduita lui procesuală
Prin acordul de recunoaștere a vinovăției, procurorul de caz a căzut de acord asupra pedepsei de 3 ani închisoare, cu termen de supraveghere de 4 ani. Pedeapsa trebuie să fie în măsură să-l determine pe inculpat să-și modifice comportamentul, însă Tribunalul Argeş a apreciat că soluția cu privire la care s-a convenit pe parcursul urmăririi penale este „nejustificat de blândă prin raportare la periculozitatea infractorului”.
Instanța mai crede că procurorul „a apreciat că faptele săvârșite de către inculpat reflectă o periculozitate redusă, de vreme ce pedepsele stabilite pentru fiecare dintre ele sunt orientate către limita minimă prevăzută de lege”. Instanța de fond mai apreciază că procurorul a minimizat pericolul faptelor săvârșite și periculozitatea inculpatului, dar, în schimb, a pus prea mult accent pe situația personală a inculpatului și pe conduita lui procesuală, pentru a obține o formă reciproc acceptată de sancționare.
Instanța a subliniat că inculpatul a avut însă o activitate infracțională desfășurată pe un interval mare de timp (șantaj, aproximativ 2 ani; folosirea informațiilor care nu sunt publice, un an), folosind metode „diverse și ingenioase”. Astfel, Tribunalul Argeș a respins acordul de recunoaștere a vinovăției și a trimis dosarul procurorului, în vederea continuării urmăririi penale. Inculpatul a făcut apel.
Costinel Iancu, despre martori din dosar: „Voi face în așa fel încât atât ea și bărbată-su vor avea de suferit”
Instanța spune că „inculpatul a urmărit satisfacerea unor interese pur personale, triviale și nedrepte, fiind chiar dispus să îi sacrifice pe alții pentru a le obține”. Astfel, referindu-se la o martoră, spunea: „garantez că ea va dispărea de acolo. Uite, o să îți zic în termen (…) că nici ea, nici ea (…) nu va rămâne acolo. Voi, voi face în așa fel încât atât ea și bărbată-su vor avea de suferit, deci n-o să am milă față de ea. N-am, boss, nu las lucrurile așa și nici pe (…) n-o las așa „îi execut și pe (…) și pe (…)”.
Instanța consideră că fostul ofițer va mai putea apela și după condamnare la cunoștințele pe care le invoca în cazul șantajului
Toate datele arată că inculpatul „a uzat în mod constant de funcția deținută, de cunoștințele din poliție și din alte medii, atât pentru a crea și menține convingerea persoanei vătămate și a altor interlocutori că este o persoană influentă, cât și pentru a dezvălui date confidențiale din cadrul anchetelor penale în care a fost implicat”, mai citim în motivare. Interesant este că însăși instanța crede că, deși Costinel Iancu își va pierde calitatea de ofițer de poliție, ipotetic, va rămâne cu cunoștințele din cadrul MAI pe care le invoca în cadrul discuțiilor purtate cu Dragoș Mihai, existând posibilitatea să apeleze la acestea, dacă va fi cazul.
0 Comentarii