Jurnalul de Arges
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF
No Result
View All Result
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF
No Result
View All Result
Jurnalul de Arges

Ultimele știri

Prințul Nicolae, invitat să devină salvamontist în Argeș 1

Prințul Nicolae, invitat să devină salvamontist în Argeș

3 ore ago
deces

A trecut în neființă soția judecătorului Daniel Radu

5 ore ago
olteanu

S-a mai stins un campion al FC Argeș. Drum lin printre stele, Constantin Olteanu!

5 ore ago
chita

Piteșteanul Liviu Chița va arbitra finala Ligii I la futsal

6 ore ago

Categorii

  • Actualitate
  • Bani europeni
  • Blitz
  • Caricaturi
  • Culise
  • Cultura
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Home
  • Jurnalul Universitar
  • Omul saptamanii
  • Opinii
  • Politica si Administratie
  • Sport
  • Turism

Epidemia de ciumă din timpul zidirii Bisericii Domneşti şi seceta din 1946 din Argeş

Epidemia de ciumă din timpul zidirii Bisericii Domneşti şi seceta din 1946 din Argeş 2
byMarius Ionel
1 an ago
in Cultura

Influenţa epidemiei de ciumă în timpul zidirii şi zugrăvirii Bisericii Domneşti de la Argeş ridică nişte concluzii deosebit de interesante. În primă instanţă, aceasta poartă hramul Sfântului Nicolae, apărătorul celor bolnavi, reprezentat în iconografia religioasă a vremii printre sfinţii invocaţi să se roage Fecioarei Maria în vederea feririi populaţiei de ciumă şi nu întâmplător cea mai veche biserică din Moldova, cea de la Rădăuţi, poartă acelaşi hram, demonstrându-se astfel faptul că în vremurile respective se apela la sfinţi vindecători în vederea păstrării sănătăţii şi feririi de boli sau epidemii. De asemenea, anul 1946 a fost marcat de seceta devastatoare intrată în legendă și de lupta Partidului Comunist pentru distrugerea societății burgheze și a valorilor naționale. Județul Argeș a fost afectat din plin de ambele fenomene.

Principalul motiv care a întârziat activitatea constructorilor a fost ciuma

Conform istoricului V. Vătăşianu, zidirea bisericii ar fi avut loc în intervalele 1330 şi 1340 şi respectiv 1350 şi 1352. Este un interval destul de mare, ţinându-se cont de proporţiile reduse şi, deşi în Ţara Românească nu există termeni de comparaţie, în Moldova în secolul al XV-lea zidirea unor clădiri de proporţii net variabile mai mari nu trecea de un an de zile. De exemplu, edificiul de la Milsăuţi a fost construit în 158 de zile în 1487, în timp ce cel de la Sfântul Gheorghe din Hârlău a fost ridicat în 151 de zile în 1492. Faptul că la Argeş zidirea a durat între 7 şi 15 ani ridică mari semne de întrebare, în timp ce zugrăvirea a durat şi mai mult, întinzându-se pe o perioadă de 25 de ani, începând înainte de 1352 şi terminându-se odată cu începutul domniei lui Radu I, în 1377. Principalul motiv care a întârziat atât de mult timp activitatea constructorilor şi zugravilor a fost ciuma, care a apărut în 1348 şi a revenit an după an, cu perioade de virulenţă maximă între 4 şi 6 luni, stagnând parţial şi complet evoluţia construcţiei. Astfel că lucrările la biserica de la Argeş au continuat având lacune mari în perioada de timp pe care s-au efectuat, meşterii revenind la reluarea lucrului de fiecare dată când molima se mai potolea, dar dând drept rezultat în istoriografia românească afirmaţia că în pictura de la Argeş se observa ”graba şi improvizaţia”. Se remarcă de către istoricul I.D. Ştefănescu faptul că zugrăveala putea fi terminată în 2-3 ani şi că lipsea ansamblul de unitate datorat prezenţei mai multor stiluri, dând impresia că pictura a fost începută, părăsită şi reluată la un moment dat.

Epidemia de ciumă din timpul zidirii Bisericii Domneşti şi seceta din 1946 din Argeş 3Caracterul virulent al ciumei în perioada ridicării şi zugrăvirii bisericii

Iconografia Bisericii Domneşti oferă de asemenea o impresionantă colecţie de vindecări miraculoase, astfel că se poate observa vindecarea soacrei lui Petru, a celor zece leproşi, a celui îndrăcit, a celui cu mai mulţi draci, la care se adaugă tabloul samariteanului milos, ultimul fiind foarte interesant deoarece scena oferă foarte multe detalii referitoare la situaţia molimei din regiune. În scenă se poate observa Hristos în două ipostaze, o dată îngrijind rănile unui bărbat atacat de hoţi şi a doua ipostază, ducându-l în spate la un han. S-a ajuns la concluzia că trupul celui bătut de hoţi este de fapt acoperit de o erupţie deasă, care evoca mai mult ciuma decât nişte lovituri. Ce demonstrează şi mai mult caracterul virulent al ciumei în perioada ridicării şi zugrăvirii bisericii este faptul că aceste scene nu erau obişnuite în programul iconografic, de exemplu tabloul cu vindecarea leproşilor, absent în Erminie, este totuşi prezent în pictura bisericii de la Argeş. Astfel, se poate observa sentimentul realist şi dramatic evocat din alterarea stării sufleteşti a celor puşi în fata epidemiei de ciumă în picturile Bisericii. Graba, improvizaţia şi dezordinea din lucrul zugravilor care s-au succedat reiese şi din faptul că reprezentarea sfinţilor în panteonul bisericii, cum este cazul Sfinţilor Pantelimon, Chir, Ermolae, este făcută de două ori. Tot un eveniment care demonstrează contextul social influenţat de circulaţia ciumei pe teritoriul românesc este strămutarea moaştelor Sfintei Filofteia de la Vidin la Argeş, între 1395-1404, reprezentând un act de protejare împotriva bolilor şi în principal a ciumei.

1946: cel mai devastator incendiu a izbucnit în comuna Vâlsănești

Anul 1946 a fost marcat de seceta devastatoare intrată în legendă și de lupta Partidului Comunist pentru distrugerea societății burgheze și a valorilor naționale. Județul Argeș a fost afectat din plin de ambele fenomene. Trecutul trebuia șters din istorie și poporul român urma să fie condus de un partid organizat pe baza unei ideologii științifice. Căldura excesivă a dus la compromiterea recoltelor, dar a favorizat și declanșarea unor incendii de vegetație pe care pompierii le-au stăpânit cu greu. Nici locuințele n-au fost ferite de furia flăcărilor. Omul are o adevărată fascinație pentru dansul limbilor de foc și nu se poate controla să nu folosească această unealtă fără formă. Cel mai devastator incendiu a izbucnit în comuna Vâlsănești și a afectat 51 de gospodării, opt nefiind locuite. Pârjolul a plecat de la o bătrână ce a aprins un foc în curte, practică obișnuită în lumea satului, lipsită de alte forme de energie pentru gătit. Imediat a intrat în acțiune vântul și prăpădul a avut toate ingredientele necesare. Să nu uităm că sătenii strânseseră deja ceva furaje pentru iarna ce se anunța una deosebit de grea și vegetația era uscată de secetă. Au fost distruse biserica, școala, primăria, Banca Populară, Căminul cultural și Cooperativa, adică toată infrastructura administrativă, economică și culturală a localității. Oamenii au rămas săraci lipiți pământului tocmai în timp de foamete. Pagubele totale s-au ridicat, după calculele autorităților, la fabuloasa sumă de 1.985.960.000 lei. Numai școala valora 300.000.000 lei.

Întregul județ Argeș a contribuit cu bani și produse la opera de refacere

Întregul județ Argeș a contribuit cu bani și produse la opera de refacere, dar sinistrații au trăit un an de coșmar. Au fost aduse de la Brădetu, Galeșu, Vâlsănești și Ciofrângeni 1.100 kg de var, aproape patru metri cubi de cherestea, 123 de scânduri, 6 pachete de șiță, 2.750 de șițe, 428 kg de grâu. Parohia Aref a donat, la 12 august 1946, 60.500 lei, o pereche de opinci, trei perechi de șosete, două fote, o ie, o vestă, o bucată de săpun, 4 kg de prune, un kilogram de fasole și 1,25 mp de pânză. Pare uimitor de puțin pentru cititorul de astăzi, dar cantitatea de bunuri din județ era foarte limitată în urma secetei, a războiului și a trecerii trupelor sovietice. Sărăcia va fi confirmată de creșterea mortalității din cauza lipsei de alimente în iarna și primăvara anului 1947. Autoritățile consemnau că de la Cepari ”materiale nu s-au putut colecta, fiind lipsă și la locuitorii din această comună”. Au apucat să adune 112.000 lei de la sătenii convinși de preot.
Dezastrul, probabil cel mai mare incendiu prin numărul de locuințe distruse și care a afectat o localitate rurală argeșeană, s-a produs în ziua de 13 iulie 1946, ceea ce demonstrează faptul că teoria despre cifra nefastă nu este chiar lipsită de un sâmbure de adevăr. Din păcate, oamenii acționează astfel încât și alte zile să fie nefaste, ceea ce s-a întâmplat în regiunea Atenei în iulie 2018.

Sursa: historia.ro

 

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required


Tags: biserica domneascaepidemie de ciuma

Related Posts

Patrascanu Lucretiu
Actualitate

17 Aprilie 1954. Liderul comunist Lucrețiu Pătrășcanu a fost executat în închisoarea Jilava

17/04/2021 - 10:19
”Cartea pe roți”, autorulota cu mii de titluri ajunge în Pitești 4
Cultura

”Cartea pe roți”, autorulota cu mii de titluri ajunge în Pitești

17/04/2021 - 09:36
Protoieria Pitești – Campionii Bucuriei Sociale 5
Actualitate

Protoieria Pitești – Campionii Bucuriei Sociale

16/04/2021 - 13:36
oua-e1618561166979-696x510
Actualitate

Arhiepiscopia a organizat o activitate catehetică și artistică de încondeiat ouă în Parohia Bătușari

16/04/2021 - 13:23

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Sunt de acord cu Politica de confidentialitate.


  • VIDEOCONFERINŢA "ANTREPRENORIAT FĂRĂ GEN" / OANA-MARCIANA ÖZMEN, DEPUTAT: "Ne dorim o lege a holdingului şi o modificare a legii societăţilor comerciale care să ne ajute şi să nu ne încurce"
  • VIDEOCONFERINŢA "ANTREPRENORIAT FĂRĂ GEN" / TIVADAR RUNTAG, CEO CHIMCOMPLEX: "Condiţiile favorabile de piaţă ne-au ajutat foarte mult în a doua jumătate a lui 2020"
  • Când se va rupe "vraja" pieţelor imobiliare rezidenţiale din Suedia şi Canada?
  • Situaţia a devenit insuportabilă
  • VIDEOCONFERINŢA "ANTREPRENORIAT FĂRĂ GEN" / CORNELIU BODEA, CEO ADREM ŞI PREŞEDINTE CRE: "Bursa de Valori creează un parteneriat între investitori şi antreprenori"
  • VIDEOCONFERINŢA "ANTREPRENORIAT FĂRĂ GEN" / CRISTINA CHIRIAC, PREŞEDINTELE CONAF: "Peste 90% din companiile fondate de femei nu sunt scalabile să intre în categoria companiilor mari"
  • VIDEOCONFERINŢA "ANTREPRENORIAT FĂRĂ GEN" / RADU HANGA, PREŞEDINTELE BURSEI DE VALORI BUCUREŞTI: "O piaţă dezvoltată înseamnă acces mai simplu al companiilor la capital"
  • VIDEOCONFERINŢA "ANTREPRENORIAT FĂRĂ GEN" / ANCA DRAGU, PREŞEDINTELE SENATULUI: "Vrem să creştem rolul femeilor în antreprenoriat"
  • VIDEO/ AVOCATUL ALEXANDRA IANUL (FOSTĂ BURADA): "Ne asteptăm ca CCR să respingă sesizarea băncilor pe Legea dării în plată"

Next Post
Ultimul număr al revistei „Argeş”, online pe site-ul Centrului Cultural Piteşti 6

Ultimul număr al revistei „Argeş”, online pe site-ul Centrului Cultural Piteşti

  • Contact
  • Confidențialitate
  • Cookies

Redacție

  • Redactor șef: Gabriel Grigore;
  • Manager: Cristian Vasile;
  • Director economic: Claudia Sima;
  • Secretar general de redacţie: Alina Crângeanu;
  • Senior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept;
  • Redacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Izabela Moiceanu, Marian Staicu, Cristina Simion;
  • Corectură: Corina Grigore;
  • Grafică: Bogdan Pintilie;
  • DTP și procesare imagine: Cristian Radu.

Contact:

  • e-mail: jurnaldearges@gmail.com
  • Tel: 0248.221774
  • Fax Contabilitate: 0248.223271

 

TRAFIC

© 2020 Jurnal de Argeș - partener în rețeaua PressHub.

No Result
View All Result
  • Prima pagină
  • Actualitate
  • Politica si Administratie
  • Dezvaluiri
  • Economie
  • Opinii
  • Cultura
  • Sport
  • PRINT
    • Culise
    • Jurnalul Universitar
    • Omul saptamanii
    • Blitz
    • Caricaturi
    • Arhiva PDF

© 2020 Jurnal de Argeș - partener în rețeaua PressHub.