La 2 februarie 1879, Eminescu publică un fulminant articol în „Timpul”, cu titlul sugestiv: „Liber-cugetător, liberă-cugetare”, vizând o situaţie intolerabilă de la Curtea de Argeş. Ce se întâmplase? Un tânăr doctor al plăşii Gălăşeşti-Argeş, pe numele său Nicolae Codreanu, moare, în luna ianuarie a acelui an, în casa din Curtea de Argeş a doctorului evreu Nicolae Russel (care îl găzduia). Preoţii vin să-l îngroape creştineşte pe dr. Codreanu, dar sunt respinşi de dr. Russel, pe motiv că tânărul său amic era liber cugetător. Prefectul de Argeş de atunci, C. Racoviţă, ţine partea doctorului evreu, dispunând înmormântarea nu după rit ortodox, spre indignarea P.S. Ghenadie, episcopul de Argeş.

Cine combate biserica ortodoxă, arată Eminescu, „poate fi cosmopolit, socialist, nihilist, republican universal şi orice i-o veni în minte, dar numai român nu e”. Şi pentru că, alături de prefectul liberal de Argeş, şi ziarul „Românul” ţinuse partea evreului, Eminescu aruncă vina asupra guvernului. Scandalul de la Curtea de Argeş ajunge să se discute în Senat, în regim de urgenţă. Vasile Boerescu, pornind de la articolului eminescian, face o interpelare, la 6 februarie, pe adresa Guvernului. Totuși, ajutorul de subprefectură, alături de un călăraş, împiedicase înmormântarea fără preot. Pentru asta, prefectul C. Racoviţă îl destituie pe ajutorul de subprefect, numindu-l, totodată, pe dr. Russel ca medic peste mai multe plăşi din Argeş!

Citește și Papa Ioan Paul al II-lea a recitat „Rugăciune pentru Maica Domnului” de Eminescu

După interpelarea lui Boerescu, a răspuns I.C. Brătianu. Relatează, a doua zi, 7 februarie, Eminescu, prezent la şedinţa Senatului: „Cu o mlădioşenie vrednică de diplomaţii bizantini şi cu un spirit de neadevăr care cu greu şi-ar găsi păreche, d. Brătianu a negat pur şi simplu toate celea. Prefectul de Argeş n-a ştiut nimic de toate împrejurările şi s-ar fi luat numai după informaţiunile eronate ale dr. Russel. Oare d. Brătianu nu vede că simplul fapt al ascultării aserţiunilor unui străin contra unei autorităţi eclesiastice a ţării e îndestul de caracteristic?” În plenul Senatului, intervine şi mitropolitul Moldovei şi Sucevei, Iosif Naniescu, fost episcop la Argeş (trecut, de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în rândul sfinților, în ședința din 5-6 octombrie 2017, sub numele de Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv), în contra premierului. Brătianu se apără: nu a acceptat solicitarea prefectului Racoviţă ca ajutorul de subprefectură să fie destituit, fapt ce a condus la demisia prefectului.
Iată cum, prin doar două articole, Eminescu demite un prefect de Argeș, cu ajutorul Sfântului Ierarh Iosif cel Milostiv.

Citește și Piteşteanul Constantin Teiuleanu îl ajută pe Eminescu