România ar putea avea, începând din 2027, o infrastructură națională dedicată dezvoltării și utilizării inteligenței artificiale. Proiectul Romanian AI Factory, realizat cu sprijin european și găzduit de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București), se află deja în etapa de implementare. Anunțul a fost făcut joi, 12 noiembrie, de directorul general al institutului, Adrian Victor Vevera, în cadrul Forumului „Finanțe Digitale în Europa Centrală și de Est”.
Inițiativa urmărește să ofere cercetătorilor, instituțiilor și dezvoltatorilor acces la resurse tehnologice pentru crearea de aplicații bazate pe inteligență artificială. Potrivit conducerii ICI București, obiectivul este ca infrastructura să fie finalizată și pregătită integral pentru utilizare în cursul anului viitor.
Romanian AI Factory, un proiect european care ar putea schimba utilizarea inteligenței artificiale în România
Adrian Victor Vevera a explicat că proiectul este dezvoltat de un consorțiu din care fac parte ICI București, Universitatea Națională de Știință și Tehnologie Politehnica București și alți parteneri. Investiția nu se limitează la echipamente și infrastructură informatică, ci urmărește și formarea specialiștilor capabili să dezvolte și să utilizeze tehnologii avansate.
Unul dintre obiectivele principale este posibilitatea procesării datelor confidențiale într-un mediu controlat, astfel încât România să își consolideze capacitatea de gestionare a propriilor informații. Proiectul face parte dintr-o rețea europeană de infrastructuri dedicate inteligenței artificiale, ceea ce ar putea facilita cooperarea în domeniul cercetării și dezvoltării tehnologice.
Directorul ICI București a subliniat că pregătirea viitorilor utilizatori este la fel de importantă ca realizarea infrastructurii, mai ales într-o perioadă în care aplicațiile de inteligență artificială sunt integrate în tot mai multe activități profesionale.
Inteligența artificială trebuie să rămână sub controlul oamenilor
Dezvoltarea tehnologiei vine însă și cu riscuri, în special în domeniile în care sunt utilizate informații sensibile. Adrian Victor Vevera a atras atenția că sistemele de inteligență artificială pot primi un anumit grad de autonomie, dar deciziile finale trebuie să rămână în responsabilitatea oamenilor.
Oficialul a insistat asupra necesității unor mecanisme tehnice care să permită oprirea sistemelor autonome atunci când acestea funcționează necorespunzător. Securitatea cibernetică reprezintă, de asemenea, o prioritate, având în vedere cantitatea mare de date confidențiale care poate fi procesată de asemenea aplicații.
Aceeași preocupare a fost exprimată de Mihnea Alexandru Moisescu, decanul Facultății de Automatică și Calculatoare din cadrul Politehnicii București. Acesta consideră că tehnologiile actuale nu sunt încă suficient de pregătite pentru a lua decizii complet independente fără riscuri importante. În opinia sa, educația și gândirea critică trebuie să joace un rol esențial în relația dintre oameni și inteligența artificială.
ASF utilizează deja inteligența artificială în supravegherea financiară
În sectorul financiar, unele instrumente bazate pe inteligență artificială sunt deja folosite pentru analizarea datelor și identificarea comportamentelor neobișnuite de pe piață.
Paul Barangă, directorul Direcției Supraveghere Integrată din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a explicat că asemenea soluții sunt integrate în anumite activități curente de supraveghere, în timp ce alte aplicații se află încă în faza de testare.
Declarațiile au fost făcute la Forumul „Finanțe Digitale în Europa Centrală și de Est”, organizat de ASF împreună cu Institutul de Studii Financiare.
Dacă termenul estimat va fi respectat, Romanian AI Factory ar putea deveni complet operațională în 2027, oferind României o infrastructură dedicată dezvoltării inteligenței artificiale și pregătirii specialiștilor. Calendarul rămâne însă unul estimativ, finalizarea proiectului fiind încă în desfășurare.
0 Comentarii