Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică echinocțiul de primăvară în emisfera nordică, iar apoi echinocțiul de toamnă în cea sudică.
Din punct de vedere etimologic, „echinocțiu” derivă din cuvântul francez „équinoxe”, care la rândul său provine din latină „aequinoctium”, format din „aequus” – „egal” şi „nox”, „noctis” – „noapte”. Astfel, „Echinocțiu” reprezintă momentul în care ziua devine egală cu noaptea.
Citește și: Donatorii de sânge din Pitești au reducere de 50% la abonamentul de autobuz
Echinocțiul de toamnă marchează începutul toamnei astronomice. Acesta nu are loc mereu pe aceeași dată pentru că anul calendaristic nu este egal cu cel tropic. De când a fost introdus calendarul gregorian, 1582, echinocțiul de toamnă a avut loc în zilele de 21, 22, 23 sau 24 septembrie, dar cel mai frecvent s-a produs pe 22 sau 23 septembrie.
La fel ca la echinocțiul de primăvară și în cazul echinocțiului de toamnă ziua este egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. În 2022, echinocțiul de toamnă va avea loc pe 23 septembrie. Odată cu Echinocțiul de toamnă începe și toamna astronomică. După echinocțiul de toamnă ziua devine mai scurtă, iar noaptea mai lungă, până la solstițiul de iarnă care va avea loc pe 22 decembrie 2022.
Conform tradiției populare, după cum va fi timpul în această zi așa va fi și anul viitor: dacă plouă dimineața, va fi primăvara ploioasă; soare la amiază înseamnă an bun; dacă plouă, va fi an ploios, dacă e soare, va fi an secetos; vremea posomorâtă înseamnă toamnă rea, tunetele anunță toamnă lungă.
0 Comentarii