APAGAFIC cere rezilierea contractelor de gestionare ale Direcției Silvice și AJVPS Argeș pentru daune aduse faunei
Unul dintre cei vizați este Armand Chiriloiu, ca director al DS Argeș și vicepreședinte al AJVPS Argeș, despre care APAGAFIC subliniază că se află într-o situație de incompatibilitate demonstrată în instanță
Un subiect sensibil a explodat anul trecut pe tema gestionării fondurilor de vânătoare din Argeș și a reducerii dramatice a vânatului, în mod special a iepurilor de câmp și a potârnichilor. Jurnalul de Argeș a relatat pe larg, în luna martie, dar și ulterior, despre acest subiect după ce s-a primit la redacție o sesizare care se referea „nu doar la gestionarea neadecvată a fondurilor cinegetice, ci și la o rețea complexă de influențe politice și abuzuri de putere”. Acuzațiile erau îndreptate către Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Argeș, mai exact către șefii ei, care, de mai bine de un deceniu, ar fi vinovați de scăderea dramatică a unor specii, cum ar fi iepurele de câmp și potârnichea.
Pe aceeași temă, Autoritatea Publică pentru Administrarea Gospodăririi Fondurilor de Vânătoare (APAGAFIC), sub semnătura secretarului Alin Constantin Pîrvan, a transmis o sesizare forurilor competente, respectiv Garda Forestieră Ploiești, Garda Forestieră Națională, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor privind rezilierea contractelor de gestionare a faunei cinegetice pentru scăderea nejustificată a efectivelor de potârnichi și iepuri de câmp pe anumite fonduri de vânătoare din județul Argeș. Totodată, APAGAFIC a amenințat cu procese în instanță și sesizarea organelor de urmărire penală.
APAGAFIC amenință cu sesizarea organelor de urmărire penală pentru inacțiune în cazul daunelor pe care gestionarii acestor fonduri cinegetice le-au adus faunei
„În ultimii 10-15 ani, AJVPS Argeș, sub ocrotirea funcționarilor GF Ploiești și implicit a celor din MMAP, a măsluit datele evaluărilor astfel încât să acopere scăderea dramatică a efectivelor de iepuri și potârnichi. În acest fel s-a asigurat că, an de an, deși efectivul de iepuri scădea accentuat, vânătorii, în special clientela conducerii AJVPS Argeș, să poată împușca în continuare iepuri. Situația a ajuns atât de tragică încât sunt vânători argeșeni care spun că în ultimii 2-3 ani nu au văzut picior de iepure sau potârniche în foarte multe zone din fondurile gestionate de AJVPS Argeș”, se menționa în sesizarea remisă Jurnalului de Argeș.
Reprezentanții ONG-urilor cu activitate în domeniul gestionării faunei cinegetice au mers până acolo încât s-au deplasat la fața locului, fix la datele la care AJVPS organiza acțiuni de evaluare a iepurilor pentru a număra împreună animalele. Cert este că, potrivit ONG-iștilor, nu dădea „casa cu masa”, asta pentru că, deși în anumiți ani nu se raporta nicio recoltare, numărul efectivelor rămânea același, nepunându-se la socoteală sporul natural. În ceea ce privește potârnichile, APAGAFIC a întocmit o statistică bazată pe date oferite de gestionari sub coordonarea Gărzii Forestiere, din care reiese că, începând cu anul 2013, pe fondul 47 Mozăceni, de exemplu, efectivul evaluat a fost sub valoarea de 180 de exemplare (o scădere cu 10% față de efectivele optime), fapt ce impune rezilierea contractului de gestionare, și asta în condițiile în care nu au fost declarate migrări, boli sau calamități naturale.
Un posibil factor este, în opinia celor de la APAGAFIC, managementul deficitar al gestionarului, concluzionându-se că efectivele de specii prădătoare (vulpi, șacali, viezuri, dihori, pisici sălbatice, nevăstuici) au crescut numeric invers proporțional cu potârnichiile.
„În analiza noastră am descoperit că în aceeași situație se găsesc și alte fonduri cinegetice din județul Argeș- 41 Bălăceanca, 42 Vlășcuța, 50 Malu (AJVPS Argeș), 46 Mozacu, 47 Mozăceni (Direcția Silvică Argeș), atât în cazul speciei potârniche, dar și în cazul speciei iepure de câmp, doar dacă ne uităm pe evaluările din 2022 până în prezent”. La evaluările din 2024, pe două dintre fondurile AJVPS (44 Furduiești și 40 Suseni), situația este extrem de gravă în ceea ce privește efectivele celor două specii, al căror număr este în realitate mult mai mic decât cel declarat oficial la evaluările anuale”, potrivit APAGAFIC, care precizează: „În 2024 am sesizat atât Garda Forestieră Ploiești, cât și Garda Forestieră Națională și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor despre ceea ce am observat la evalările efectivelor de iepuri de câmp pe Fondurile 44 Furduiești și 40 Suseni, dar, din păcate, nu avem cunoștință despre nicio acțiune întreprinsă de reprezentanți ai acestor instituții și nici despre participarea acestora la evaluările din 2025, deși această participare ar fi fost obligatorie”, scrie APAGAFIC în sesizarea din luna iulie 2025, solicitând punerea în aplicare a prevederilor legale cu privire la rezilierea contractelor de gestionare: 47 Mozăceni, 41 Bălăceanca, 42 Vlășcuța, 46 Mozacu, 48 Ungheni, 49 Ștefan cel Mare, 50 Malu și 51 Bucov din județul Argeș.
În caz contrar, anunță că va introduce acțiune în instanță și chiar va sesiza organele de urmărire penală pentru inacțiune în cazul daunelor pe care gestionarii acestor fonduri cinegetice le-au adus faunei.
Deși realitatea îl contrazice, directorul executiv al AJVPS Argeș susține că: „Nu avem cazuri de atacuri ale șacalilor la noi în județ”
La începutul lunii august 2025, Garda Forestieră Ploiești a răspuns petiției din care am citat mai sus, justificând scăderea efectivelor din următoarele cauze: iarna din 2011/2012, când au fost căderi masive de zăpadă, seceta din anii 2019-2022, care ar fi avut un impact negativ asupra speciei potârniche sau înmulțirea răpitoarelor cu pene ocrotite prin lege – fără însă a oferi date și documente concludente. Cum ar fi, de exemplu, care sunt acele răpitoare și ce impact au avut.
În schimb, mai multe informații a oferit Garda Forestieră în legătură cu creșterea presiunii exercitate de șacalul auriu (Canis Aureus), specie invazivă fără posibilitatea legală de intervenție eficientă asupra acestora. „În ultimii 10 ani, populația de șacali s-a triplat. Comparativ cu vulpea, șacalul auriu are un impact mult mai mare asupra vânatului mic, datorită comportamentului său teritorial, invaziv și agresiv, precum și capacității de a vâna în perechi sau în haite. Acest prădător vânează frecvent potârniche, iepure, prepeliță și pui de fazan, afectând grav efectivele acestor specii”, se arată în răspunsul care însă indică tot culpa gestionarului fiindcă nu și-a îndeplinit cota de recoltă în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
L-am contactat și pe directorul AJVPS Argeș, Nicolae Pleșiță, pentru a-l întreba despre creșterea numărului de șacali care a provocat daune vânatului, precum și animalelor din gospodării, așa cum chiar săptămâna trecută semnala o localnică din Cocu, căreia șacalii i-au omorât două oi, precum și despre măsurile luate în cadrul asociației: „Noi trimitem permanent la toți vânătorii și la toți paznicii de vânătoare autorizații pentru combatere la șacali și vulpi. Deci vulpi se împușcă deja în prostie, băieții împușcă.
Aceste rezultate sunt consemnate în autorizația de împușcare. În fiecare seară ies patrule formate din paznicii de vânătoare împreună cu vânătorii și permanent facem combatere. Nu avem asemenea cazuri de atacuri, la noi în județ, eu nu am asemenea informații. Șacalii sunt foarte greu de împușcat și numai pe timp de noapte. Am dat și aprobări pentru folosirea dispozitivelor pe timp de noapte, cu termo, pentru a fi cât mai eficienți. Eu, unul, ca vânător și din poziția în care sunt, sunt total pentru combaterea dăunătorilor, mai ales șacali și vulpi. Și rezultate sunt”. Directorul executiv al AJVPS Argeș nu ne-a spus dacă membrii vânători ai asociației au împușcat vreun șacal, dar ne-a trimis mai multe fotografii cu vulpițe moarte, probabil, mai ușor de… păcălit.
„Domnul Chiriloiu Armand s-a îngrijit mai mult de fondurile cinegetice ale AJVPS Argeș decât de cele gestionate de Direcția Silvică Argeș”
Răspunsul oferit de Garda Forestieră Ploiești este semnat de inspectorul șef Viorel Mihălcioiu, despre care APAGAFIC a menționat în petiție că este membru vânător al Asociației Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Sitarul, asociație care gestionează două fonduri cinegetice (49 Ștefan cel Mare și 51 Bucov), pentru care contractele de gestionare trebuie reziliate de drept. APAGAFIC arată în aceeași petiție cum și Armand Chiriloiu se află într-o situație de incompatibilitate demonstrată în instanță, acesta fiind director al Direcției Silvice Argeș și vicepreședinte al AJVPS Argeș. Iar pe fondul de vânătoare 47 Mozăceni, aparținând DS Argeș potrivit datelor oficiale, aceasta a fost „campioană” la nerecoltări. Astfel, din cota de 3 căpriori nu s-a recoltat niciunul, nici din cea de 7 cerbi lopătari sau cei 5 mistreți, de asemenea nu s-a recoltat nici un iepure din cei 15 stabiliți prin cotă și niciun guguștiuc din 100. Au fost împușcate 23 de vulpi din 30 și doar 36 șacali din 60. Nici în cazul ciorilor, coțofenelor, gaițelor, stăncuțelor, care sunt răpitoare cu pene și produc pagube în rândul puilor de potârniche și de iepure, la fel ca și în cazul răpitoarelor cu păr, vulpe și șacali, nu s-a realizat cota prevăzută. „Astfel se observă că gestionarul nu și-a îndeplinit cotele de recoltă și astfel a contribuit la un dezechilibru în rândul populațiilor de faună cinegetică. Pe de altă parte, observăm că la AJVPS Argeș cotele de recoltă au fost realizate într-o măsură mult mai mare, ceea ce denotă că domnul Chiriloiu Armand s-a îngrijit mai mult de fondurile cinegetice ale AJVPS Argeș decât de cele gestionate de Direcția Silvică Argeș…”
Petiționarul atrage atenția și la mult trâmbițata eficiență a Direcției Silvice Argeș, cităm: „În contextul reorganizării Romsilva, trebuie observat că partea de gestionare a fondurilor cinegetice este total neproductivă din punct de vedere economic pentru că putem aprecia că, în sezonul 2024-2025, Direcția Silvică Argeș, pe fondul cinegetic 47 Mozăceni, a încasat maxim 900 lei-12 fazani X75 lei pe fazan și a cheltuit mai mult (estimăm la aproximativ 200.000 lei, constând în tarif de gestionare, salarii, combustibil, muniție, întreținere autovehicule, hrană suplimentară pentru animale etc). Situația fondului 47 Mozăceni nu este singulară în cadrul Romsilva. Majoritatea fondurilor cinegetice mai mult cheltuie decât produc, iar gestionarea acestora este susținută cu bani din exploatarea lemnului”, se mai arată în petiție.
Gestionarea fondurilor de vânătoare din județul Argeș reprezintă o provocare complexă care presupune o abordare echilibrată și responsabilă (și nu în stilul struțului care își bagă capul în nisip sau ca număratul steagurilor lui Pristanda). Reducerea efectivelor de iepuri și potârnichi trebuie să țină seama de cadrul reglementat, având în vedere atât interesele vânătorilor, cât și protejarea diversității faunistice. Sesizarea APAGAFIC reflectă necesitatea de a avea o gestionare eficientă și transparentă a resurselor naturale din județ.
0 Comentarii