Peste doar câteva zile se împlinesc douăzeci de ani de la privatizarea uzinei ARO Câmpulung. O perioadă de timp în care ”Zimbrul Carpaților” a dispărut și piere treptat și din amintire… Au trecut două decenii și nici acum nu este clar ce s-a întâmplat, dacă distrugerea uzinei a fost una ”naturală” sau provocată intenționat.
Pe 26 septembrie 2003, la sediul Autorității pentru Administrarea Activelor Statului se semna contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni ale lui ARO SA, un pachet de 68,70% revenind firmei americane Cross Lander USA Inc. Se știe, prețul a fost derizoriu, puțin peste 150.000 de dolari, de vreme ce acțiunile erau evaluate la peste 180 de miliarde de lei vechi. Pe 5 ianuarie 2004 s-au semnat, apoi, documentele care au perfectat transferul dreptului de proprietate, iar AVAS menționa ulterior că nu sunt probleme, cumpărătorul are niște obligații de respectat și o va face. Numai că nu a fost așa…
Statul român, la presiunea Băncii Mondiale, a încercat să privatizeze ARO încă din anul 1997. Au fost publicate mai multe anunțuri în acest scop, însă tentativele au eșuat. Și nu de puține ori în spatele sau în fața posibililor ofertanți s-a aflat John Perez, cel care a reușit preluarea uzinei în 2003, prin Cross Lander.
Statul român a dat credit cumpărătorului
APAPS a continuat să susțină ideea bunului mers al lucrurilor și după ce ARO deținută de Perez a vândut Fabrica de Scule și Matrițe. S-a comunicat atunci faptul că, oricum, FSM-ul avea activitate independentă, iar din banii obținuți prin vânzare s-au plătit salarii restante. Susțineau atunci cei de la APAPS că, citez, ”la mai puțin de o lună de la transferul dreptului de proprietate, producția în cadrul uzinei a fost reluată (…) producându-se automobile pentru a onora comenzi din Slovacia, Cehia, Polonia, Rusia și Brazilia. Omologarea prototipului de automobil pentru piața din SUA este în curs de finalizare”.
Da, a existat o intenție de a realiza un model denumit ARO Cross Lander, la Manaus, în jungla Amazonului, implementându-se o linie de montaj. Doar că nu s-a mai ajuns la producția de serie.
Faliment post-privatizare
La puține luni de la privatizare, în aprilie 2004, a apărut prima cerere de deschidere a procedurii reorganizării judiciare și falimentului împotriva ARO SA. Apoi au mai fost alte patru, toate au fost reunite și s-a ajuns, în ianuarie 2005, la deschiderea procedurii. Inițierea s-a făcut la Tribunalul Comercial Argeș, continuarea și finalul au aparținut Tribunalului Timiș.
Procedura s-a încheiat efectiv în 2017, închizându-se dosarul de faliment. Între timp, ARO dispăruse faptic. În mai 2007 au fost înstrăinate cele mai importante active ale uzinei către Landmark Management SRL București, firmă care a dezvoltat pe fosta platformă un fel de parc industrial. Inițial au existat și idei de revitalizare a fabricației de automobile, însă au fost doar vorbe.
Citește și Fiscul argeşean a făcut recurs în procesul de faliment al lui ARO Câmpulung
Anchete inutile
Post-privatizare au existat mai multe reacții contra situației care se contura la ARO. Au apărut și dosare, rapoarte, concluzii, cu implicare DNA, Curte de Conturi, Senat, dar finalul a rămas același: ARO s-a dus, cei implicați în dezastru nu au avut probleme. Perez a părăsit corabia treptat, s-a lăsat purtat de vânt favorabil înapoi în State, iar Cross Lander, devenită, ulterior, Global Vehicles, s-a înscris la masa credală în procedura de faliment. Și s-a ales cu circa trei milioane de euro. Asta dacă nu este valabilă afirmația unui fost director de la ARO, conform căreia la mijloc ar fi mai mulți bani.
„Totul a fost dirijat din Rusia”
Mihai Mărțișor Ciobanu, fost director general la ARO, susține că Global Vehicles s-a ales cu 6,971 milioane de dolari după falimentul uzinei. Într-o declarație făcută la ”Muscel TV”, Ciobanu a făcut mai multe afirmații care ridică și mai sus semnele de întrebare asupra privatizării din 2003. ”Practic, Perez nu avea bani ca să cumpere ARO. Era cu firma veche, cu Lacaro Auto Distribution, și practic a creat Cross Lander ca un punct de lucru în Florida. S-a spus că privatizarea s-a făcut cu Cross Lander, dar, de fapt, firma era Lacaro. Apoi a falimentat Cross Lander, a apărut Global Vehicles și s-a ales cu aproape șapte milioane de dolari de pe urma lui ARO”, susține Mihai Ciobanu.
Fostul director spune că nu a fost întâmplător dezastrul de la ARO. Și că uzina din Muscel s-a aflat în atenția celor de la Renault, prime discuții fiind purtate în Franța chiar de fostul director general de la Dacia, Constantin Stroe. Doar că, la un moment dat, nu s-a mai putut. ”În momentul în care am intrat în NATO, încălcând înțelegerea cu cei care au organizat lovitura de stat din 1989 (n.red.: România a intrat în NATO în 2004, la un an de la privatizarea lui ARO, dar primise invitația de aderare în 2002), reacția lor către rețeaua care ne conduce de la Moscova a fost: lichidați industria românească”, precizează directorul Ciobanu. Incluzând și uzina ARO! Cum a scăpat Dacia, dincolo de faptul că la acea vreme era deja privatizată cu Renault. ”Dacă vreți Dacia, faceți fabrică de camioane la Togliati (n.red.: sediul auto Lada, Rusia)”, li s-ar fi spus celor de la Renault. Și are Ciobanu o explicație și pentru faptul că, totuși, privatizarea lui ARO s-a făcut cu o firmă din America. ”Evident că pentru ruși cel mai important era să se lichideze uzina sub drapel american”, susține Ciobanu.
Citește și Maşina ARO 244 cu seria 1 a fost expusă la Câmpulung
„Victima” Perez
În 2015, într-un interviu acordat ”Jurnalului de Argeș”, John Perez a declarat că nu a avut nicio vină pentru eșecul privatizării lui ARO. Și a indicat printre vinovați Guvernul României și oportuniști care voiau să facă bani din distrugerea uzinei. Iar anul trecut, într-o discuție cu un jurnalist de la ”Le Progres”, cotidian francez, s-a văitat că a fost victima unei tentative de asasinat pe când se afla în România, după privatizare. Și a insistat pe ideea prezentată și în ”Jurnalul de Argeș” că motoarele trimise de el din America spre Câmpulung au fost furate în România.
Cătălin Ioan Butoiu
Citește și Avem dovada! Şi totuşi, John Perez obţinuse certificat să vândă ARO pe piaţa din SUA
0 Comentarii