# Reţeaua generalilor are legături în ograda PDL şi se întinde în patru judeţe şi Bucureşti # Garnizoana Piteşti a devenit scena autodenunţurilor în masă # Un alt nume greu, cel al colonelului Rădulescu, apare în scandal # Şeful Casei Armatei, Aurel Ghiţă era unul din cărăuşii şpăgii # Maistrul militar Dragoş Din, finul generalului Marian Ion, avea aceeaşi misiune # Generalul Chiriţă, implicat şi în cazul „Mită pentru Afganistan” # Alte nebuloase în milităria argeşeană: Lăbuşeşti şi factura telefonică de un miliard # Cel puţin 110 persoane au dat şpagă reţelei Chiriţă- Ion. Scandalul şpăgii de la MapN, în care sunt implicate şi nume grele din armata argeşeană, pare nu numai unul fără de sfârşit, ci şi unul care riscă să îl concureze, prin amploare şi modul de lucru al celor implicaţi, pe cel de la Permise. Pe zi ce trece creşte numărul celor care au dat mită sau au favorizat acest lucru şi acum se autodenunţă, fenomenul luând aspecte de avalanşă. O avalanşă care scoate la lumină alte nume, unele cu rezonanţă, alături de cele deja cunoscute. Practic, noile elemente arată că generalul de brigadă Ion Marian, fostul şef al Direcţiei de Management al Resurselor Umane şi generalul maior Mihai Chiriţă, fost şef al Direcţiei Doctrină şi Instrucţie din MapN, cărora li se adaugă acum generalul de brigadă Iulian Bacşiş de la Divizia de Infanterie „Dacica” din Bucureşti, erau capii unei adevăratele reţele care dijmuia atât angajările în unele structuri militare şi examenele în instituţiile de învăţământ de profil, cât şi încorporările pentru teatre de opraţiuni precum cel din Afganistan. Această reţea cuprindea Bucureştiul (Ministerul Apărării prin DMRU, DDI şi „Dacica”), judeţele Argeş (prin Şcoala de Aplicaţie „Mihai Viteazul” şi Şcoala de Subofiţeri „Basarab I”), Dâmboviţa (prin fratele generalului Marian, viceprimar PDL la Petreşti), Prahova (prin Centrul Zonal de Selecţie şi Orientare Breaza unde se aranjau testele eliminatorii) şi Sibiu ( prin Academia Forţelor Terestre de unde veneau oameni la repartiţie în Piteşti). Anchetatorii spun că pentru fiecare candidat se cereau aproximativ 4000- 5000 de euro la admiterea în Şcoala Militară şi între 2500 de euro şi chiar 10 000 de euro în cazul angajărilor, în funcţie de importanţa postului solicitat. În ce priveşte misiunile afară, care durează şase luni, tariful era de minim o soldă, adică undeva pe la 2000-2500 de dolari.
FILIERA MARIAN ION
Ca şef al Direcţiei pentru Managementul Resurselor Umane (DMRU) generalul de brigadă Marian Ion era persoana care gestiona practic tot ce însemna personalul Armatei Române, de la candidatul la un examen de admitere în învăţământul militar, până la ofiţerul care dorea să se mute dintr-o unitate în alta. Generalul putea da dispoziţii oricărui comandant de unitate pe chestiuni legate de resursa umană atât în ceea ce priveşte examenele pentru viitorii angajaţi ai armatei, cât şi înrolările pentru Afganistan.
Maistrul militar Dragoş Din, cărăuşul mitei pentru naşul
Cel care colecta şpaga pentru generalul Marian Ion era finul acestuia, maistrul militar Dragoş Din, angajat al Spitalului Militar Central şi detaşat periodic la Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” din Piteşti. Tot Din era şi cel care transporta banii de la Piteşti către destinaţia finală. De asemenea, Din avea şi sarcina din partea naşului său să ducă listele cu candidaţii cotizanţi la colonelul Constantin Richea, şeful Centrului Zonal de la Breaza, acolo unde se aranjau testele eliminatorii. Şi Richea este cercetat în acest dosar.
Fratele generalului depozita banii
Un alt rol important îl avea fratele generalului, Constantin Ion, viceprimar PDL la Petreşti Dâmboviţa, care era depozitarul banilor aduşi de Dragoş Din. De asemenea, se pare că fratele mai era responsabil şi cu racolarea de doritori de carieră militară din acest judeţ. Banii proveneau de la cei care urmau să dea examen la Şcoala de Subofiţeri şi pentru care trebuiau aranjate nu numai lucrările de aici, ci şi testele eliminatorii de la Breaza.
CI-stul Boşotar era responsabil cu SMS-urile pentru rezolvarea subiectelor
Maiorul Ovidiu Boşotar era, până la izbucnirea scandalului, ofiţerul responsabil cu protecţia informaţiilor, CI-istul cum i se spune uzual acestei funcţii, la „Basarab I”. Deşi era cel care avea misiunea să preîntâmpine astfel de practici, Boşotar era şi el băgat până peste urechi în mocirlă, acesta având rolul de a transmite prin SMS candidaţilor plătitori de şpagă rezolvarea subiectelor de la examenul din august 2010, examen coordonat de Marian Ion. „Emisia” avea loc din camera 4 a căminului de fete de la Basarab I, de pe o cartelă preplătită, anchetatorii având date că peste 70 de candidaţi au beneficiat de mesajele lui Boşotar.
Colonelul Rădulescu vorbea despre „internaţi” şi „doctori”
Un alt nume foarte important care a apărut în acest dosar este cel al colonelului Constantin Rădulescu, fost locţiitor al lui Chiriţă la „Mihai Viteazul” şi fost comandant la „Basarab I”. Procurorii DNA au spus că acesta vorbea codat la telefon cu generalul Marian Ion când puneau la cale aranjarea examenelor numindu-i „internaţi” pe cei care dădeau şpagă şi „doctori” pe cei la care trebuiau să ajungă biletele cu numele piloşilor. Trebuie spus că atât Rădulescu, cât şi succesorul său, colonelul Valerică Diaconu, precum şi maistrul militar Din s-au autodenunţat încercând astfel să evite implicarea lor în calitate de inculpaţi.
FILIERA Mihai Chiriţă
Generalul maior Mihai Chiriţă, un militar cu un CV impresionant, în calitatea sa de şef al Direcţiei Doctrină şi Instrucţie, avea influenţă asupra tuturor unităţilor, indiferent de rang, din învăţământul militar, a centrelor de pregătire şi instrucţie inclusiv pentru misiuni afară, a şcolilor de aplicaţii, era practic unul din cei mai importanţi oameni din Statul Major General. De fapt, se şi spunea în mediile militare că el avea toate şansele să devină viitorul şef al acestui organism. Generalul Chiriţă este, ca şi colegul său, Marian Ion, unul din capii filierei şpăgii din MapN atât în cazul aranjării examenelor, cât şi în cel al plecărilor în Afganistan. Mai mult, Mihai Chiriţă, a fost comandant atât la „Basarab I”, cât şi la „Mihai Viteazul” ceea ce a făcut să cunoască foarte bine oamenii din cele două unităţi şi să poată controla tot ceea ce se întâmpla în ele.
Acordeonistul Ghiţă ducea şpaga la Chiriţă
În cazul generalului Mihai Chiriţă cel care colecta şi plasa şpaga la beneficiar era maistrul militar Aurel Ghiţă, lăutar talentat, bun prieten al maneliştilor şi interlopilor de tot felul şi şef al Cercului Militar (Casa Armatei). Surse din anchetă ne-au spus că Ghiţă, ca şi mulţi alţii, s-a autodenunţat încercând astfel să-şi uşureze situaţia. În acest moment, Ghiţă se află în concediu, ba medical, ba de odihnă iar această situaţie va dura până la lămurirea lucrurilor.
Colonelul Belciug – arestat pentru complicitate
Colonelul Vasile Belciug, fost comandant al Şcolii de Aplicaţie „Mihai Viteazul” şi al Garnizoanei Piteşti, este şi el arestat în acest dosar pentru implicarea în grupul infracţional constituit şi coordonat de generalii Marian Ion şi Mihai Chiriţă. Belciug este unul din beneficiarii şpăgilor care guvernau angajările de la Piteşti dar, se pare, şi plecările în Afganistan, întrucât toţi vâ
nătorii de munte români plecaţi acolo erau angajaţi în structuri subordonate Şcolii „Mihai Viteazul”.
Coloneii Rădulescu şi Diaconu- oamenii lui Chiriţă
Atât colonelul Valerică Diaconu, cât şi colonelul Constantin Rădulescu, ambii foşti comandanţi la Basarab I, erau percepuţi în mediile militare piteştene ca apropiaţi şi protejaţi ai generalului Chiriţă. Chiar dacă s-au autodenunţat, procurorii spun că sunt suficiente suspiciunile care planează şi asupra lor. De numele lui Rădulescu şi cel al lui Chiriţă se leagă şi incertitudinile care au planat la un moment dat asupra poligonului de la Lăbuşeşti, aflat în administrarea Şcolii Basarab I, ori scandalul unei facturi telefonice de peste un miliard de lei vechi de pe vremea când cei doi se aflau la comanda Şcolii „Mihai Viteazul”.
Alţi pioni ai reţelei
Nu numai cei de care am vorbit până acum se află în atenţia procurorilor. Alături de Ion, Chiriţă şi Belciug mai sunt arestaţi din aceleaşi motive şi locotenent-colonelul Dan Crăciuneanu şi maiorul Crinu Ionuţ Onel, ambii din Garnizoana Piteşti. De asemenea mai sunt cercetaţi şi coloneii Constantin Richea, de la Centrul Zonal Breaza, Valerică Diaconu şi Nicolae Zamfirache precum şi locotenent-coloneii Mihai Bocanu şi Paul Bădicu şi maiorii Ovidiu Boşotar şi Nae Cornel, toţi din Piteşti. În ceea ce priveşte scandalul înrolărilor pentru Afganistan apare acum alături de numele celor doi generali şi cel al generalului de brigadă Iulian Bacşiş (un nume parcă predestinat) de la Divizia de Infanterie Dacica din Bucureşti. Tuturor acestora li se alătură zecile de cadre militare care s-au autodenunţat sau urmează să o facă. Înainte de final mai trebuie spus că procurorii sunt uimiţi de modul în care cei implicaţi lucrau fără nicio măsură de precauţie vorbind la telefon pe şleau ori invocând criza atunci când cereau bani de la obraz, un modus operandi aproape identic cu cel de la Permise.
(Material realizat de Florin Silvestru)
0 Comentarii