Cristina Georgeta și Iulian Răzvan sunt doi tineri născuți la Pitești care au povești de viață aproape trase la indigo. Ea are 24 de ani, el, 19. S-au născut în familii diferite, au ajus în orfelinat și au fost dați spre adopție unor familii din SUA. Ce i-a legat este dorința lor de a-și găsi familia naturală. Pe pagina de Facebook „The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României”, cei doi tineri  au constatat, în căutarea lor frenetică de a descoperi adevărul, că mamele lor au locuit pe aceeași stradă: Trivale. Cristina și-a găsit între timp familia, Iulian însă nu, dar încă mai speră. Ce-și doresc ei este să ajute și ați copii care au împărtășit aceeași soară să găsească răspunsurile după care, la rândul lor, au tânjit și tânjesc atât.

Cristina Georgeta Tufeanu s-a născut în aprilie 1993 la Pitești. Din cauza sărăciei, părinții, Ștefania și Ion Tufeanu nici măcar nu și-au permis s-o aducă pe micuță acasă. Copila a ajuns într-un orfelinat, de unde a fost adoptată de o familie din S.U.A. – în Carolina de Sud, care i-a oferit nu doar dragoste, ci și ceea ce poate părinții naturali n-ar fi reușit niciodată – liniște, siguranță și o educație aleasă. La 24 de ani, tânăra a făcut primele sale încercări să-și cunoască familia biologică. Știa numele părinților și o adresă, pe Strada Trivale din Pitești. A contactat, pe un site de socializare, o persoană din România, căreia i-a spus povestea vieții ei, în speranța că ar putea-o ajuta. În primăvara acestui an, cunoștința sa din țară a pus-o în contact cu administratorii paginii de Facebook „The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României”. N-a trecut mult timp și tânăra a început să primească informații depre rudele sale de la Pitești. Tot prin intermediul aceleiași pagini, a și reușit să-și contacteze fratele și mama.
„A fost o reuniune foarte frumoasă. Pentru Cristina, a fost o bucurie uriașă să-și cunoască familia. A luat deja legătura nu doar cu mama, ci și cu fratele. A fost foarte încântată să-i vadă și să-i audă. Din păcate, nici acum, familia ei naturală nu o duce foarte bine, iar speranțele mamei, care este bolnavă, sunt ca fiica ei din străinătate să o poată ajuta cu medicamente… Cel puțin, asta a rugat-o în înregistrarea video pe care a primit-o Cristina”, povestește, pentru Jurnal de Argeș, Ileana Cunniffe Băiescu, unul dintre administrării paginii de Facebook „The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României”.
Odată cu toate aceste căutări, Cristina a încercat să se intereseze și de soarta altor copii din Pitești care, ca și ea, au fost adoptați de familii din străinătate. Așa l-a cunoscut pe Iulian – Răzvan, adoptat  de o familie din Massachusetts, SUA, a cărui mamă biologică a locuit, culmea, pe aceeași stradă cu părinții săi: Trivale.

Unul dintre tineri și-a găsit familia

„Am fost adoptat când aveam 16 luni și întotdeauna mi-am dorit să iau legătura cu familia în care m-am născut. Numele meu a fost Martinas Iulian Răzvan. Acum am 19 ani. M-am născut în Câmpulung, Jud. Argeș sau probabil în Pitești. Îmi caut mama biologică. La momentul adopției mele, numele ei era Martinas Monica Tereza. Locuia în Pitești, pe strada Trivale. Am căutat-o la acea adresă, dar am aflat că nu mai locuiește acolo. Găsirea familiei mele înseamnă foarte mult pentru mine și sper foarte mult că de data aceasta va avea succes, am atâtea întrebări fără răspuns” a scris Răzvan, recent pe pagina  „The never forgotten Romanian children”.
„Din păcate, nu i-am găsit familia, însă Cristina și Iulian au început să comunice între ei. Acești tineri sunt acum în contact. Unul și-a găsit familia, celălalt, nu. Fata tot mai caută copii din orfelinat. Suntem siguri că mai sunt și alții și sperăm ca ei să se ajute reciproc. În general, noi nu căutăm copii adoptați pentru familiile lor care ne contactează din România. Chiar este peste puterea noastră! Dar reținem numele copiilor adoptați căutați de familiile lor și, de fiecare dată când o nouă solicitare ajunge pe pagina copiilor adoptați, primul lucru pe care îl facem este verificarea informațiilor, pentru a vedea dacă respectiva căutare este reciprocă. De 6 ori, căutările au fost reciproce și așa am mediatizat reuniuni frumoase”, a mai declarat, pentru Jurnal de Argeș, Ileana Cunniffe Băiescu, unul dintre administratorii paginii de Facebook „The never forgotten Romanian children – Copiii niciodată uitați ai României”.