Nimeni nu este profet în ţara lui. De acest lucru s-a convins şi doctorul Gheorghe Gherghescu în momentul în care a decis să plece din Bucureşti pentru a se stabili la Curtea de Argeş, oraşul în care a copilărit. Întors acasă cu gândul de a pune pe picioare o clinică de tomografie computerizată, medicul s-a confruntat cu atitudinea ostilă a colegilor din Spitalul municipal, ajungând acum într-o situaţie aproape disperată. Conturile i-au fost blocate, firmele de aparatură medicală îl ameninţă cu ridicarea echipamentelor, iar spitalul care-l găzduieşte îl somează cu plăţile restante. Totul din cauza refuzului absolut nejustificat al directoarei Ionela Dăneţ de a semna un contract cu clinica doctorului Gherghescu (SAGECO), deşi, în primă fază, conducerea spitalului a promis acest lucru. Mai multe detalii în materialul de mai jos.
Drama lui Gheorghe Gherghescu a început în 2007, atunci când a decis să plece din Bucureşti, acolo unde a lucrat la spitale renumite cum ar fi „Bagdasar-Arseni”, „Sf. Pantelimon” sau „Dr. V. Gomoiu”. „Principalul motiv care m-a determinat să părăsesc Capitala a fost moartea soţiei mele. Totul era îmbibat de amintirea ei şi n-am mai rezistat să rămân acolo. Apoi, Bucureştiul era murdar, şi la propriu, şi la figurat, şi am hotărât să mă mut la Curtea de Argeş unde mi-am cumpărat o căsuţă”, povesteşte medicul Gherghescu. Următorul pas a fost acela de a-şi găsi un spaţiu adecvat în care să-şi instaleze computerul tomograf pe care l-a achiziţionat în leasing. Iar pentru asta a apelat la doctoriţa Ionela Dăneţ, directoarea Spitalului municipal din Curtea de Argeş care, în iulie 2007, i-a pus la dispoziţie un spaţiu de 110 mp. „Am început să amenajez cabinetul şi să-l adaptez la rigorile reclamate de funcţionarea unei clinici de tomografie. Am investit aproape un miliard de lei, dar eram bucuros că o să încep activitatea şi-mi voi putea ajuta semenii prin diagnostice rapide şi corecte”, mai spune doctorul Gherghescu.
Trimis de la Ana la Caiafa
Necazurile aveau să apară la scurt timp de la demararea activităţii. „După o lună, două, am vorbit cu conducerea pentru a încheia un contract între clinica mea şi spital, aşa cum se întâmplă peste tot. Mi-au spus că s-a încheiat exerciţiul financiar, aşa încât, neavând ce să fac, am aşteptat anul viitor”, continuă Gherghescu. Anul următor, doctoriţa Dăneţ a întors-o însă ca la Ploieşti. „Spitalul nu-şi permite să încheie contract cu nicio firmă particulară, indiferent de dotare şi pregătiri, pentru că spitalul ar trebui să vă restituie dumneavoastră contravaloarea investigaţiilor, iar din suma de 800 lei care se decontează pentru fiecare pacient de Casa de Asigurări, cheltuielile cu personalul şi medicamentele depăşesc această sumă. Investigaţiile nu sunt suportate de Casa de Asigurări de Sănătate, cum spuneţi dumneavoastră, ci de spital, din suma ce revine pe caz rezolvat”, a răspuns directoarea Dăneţ, nu înainte de a face remarca răutăcioasă că „nu noi am intenţionat să vă mutaţi cu computerul tomograf din Bucureşti, ci dumneavoastră aţi fost cel care ne-aţi contactat”. Calvarul începuse. Doctorul Gheorghe Gherghescu a fost trimis de la Ana la Caiafa, repercusiunile fiind dintre cele mai grave sub aspect financiar. „M-au plimbat de colo-acolo, mi-au spus că trebuie să fac contract cu Casa de Asigurări, deşi mingea era în terenul conducerii spitalului. Ei îmi furnizau bolnavii, eu serviciul medical, ar fi fost o colaborare reciproc avantajoasă. M-am gândit inclusiv la unele forme, legale, evident, de colaborare între SAGECO şi spital, din care toată lumea avea de câştigat. Mă refer la efectuarea unui număr mare de investigaţii CT gratuite, ca să nu mai spun că puteam fi chemat de acasă la orice oră, de luni până vineri şi de cel puţin două ori pe lună, şi sâmbăta şi duminica, fără să percep o taxă suplimentară. În fine, am vorbit şi la CAS cu domnul Dordea şi m-a întrebat dacă am făcut contract cu spitalul, dându-mi ca exemplu clinica Elim. În final, Dordea mi-a zis că poate să încheie un contract cu mine, dar pentru doi, trei pacienţi pe săptămână, ceea ce, financiar vorbind, echivalează cu falimentul. Oricum, după ce m-am mutat la Curtea de Argeş, n-am mai putut achita nicio rată de leasing la computerul tomograf. Mai aveam de plătit două din 36. Plus că am făcut şi noi împrumuturi”, povesteşte amar doctorul Gheorghe Gherghescu.
Blat cu Elim?
De unde atâta înverşunare din partea şefilor Spitalului municipal? Greu de spus, mai ales că, apelând la serviciile unui computer tomograf, spitalul face o economie de 30% datorită scăderii timpului de spitalizare. „Fără tomograf nu se poate da un diagnostic corect şi complet. În lipsa unui tomograf, până la stabilirea unui diagnostic, pacientul stă internat zile întregi, timp în care se cheltuiesc sume importante, ca să nu mai spun că starea pacientului se poate înrăutăţi”, explică dr. Gherghescu. Cu toate acestea, pacienţii din Curtea de Argeş nici măcar nu sunt informaţi cu privire la existenţa tomografului sau sunt trimişi, sub diverse pretexte, la Piteşti. Ceea ce ridică serioase semne de întrebare în legătură cu bunele intenţii ale conducerii Spitalului municipal din Curtea de Argeş. Să fie vorba de blaturi făcute cu alte clinici care deţin computer tomograf? Ne-a răspuns tot doctorul Gheorghe Gherghescu: „Am nişte bănuieli, dar astfel de lucruri nu pot fi spuse în instanţă. Nu pot să afirm că au luat lozul, deşi sunt multe lucruri dubioase”.
Embargoul
Cert este faptul că medicii din Spitalul municipal au instituit un adevărat embargo împotriva lui Gheorghe Gherghescu. De mai bine de un an, de când a apărut schisma între spital şi firma SAGECO, pacienţilor le-au fost inoculate mai multe idei nelalocul lor. „Da, ce, nu merge tomograful?”, „De ce a spus doamna doctor X că nu are încredere în dvs?”, „De ce ne trimite domnul doctor Y la Piteşti, dacă tot e tomograf aici?”, aşa sună câteva dintre „recomandările” de care se bucură doctorul Gherghescu. Şi ca să vă faceţi o idee despre solidaritatea de breaslă din spitalul de la Curtea de Argeş trebuie să vă spunem că nici tentativa medicului bucureştean de a afişa la toate intrările principale din spital şi Policlinică sau pe holuri mai multe anunţuri prin care pacienţii se pot informa cu privire la utilitatea tomografului, orarul de funcţionare sau modalitatea de plată n-a avut sorţi de izbândă. Chiar dacă totul era perfect legal şi nu se făcea reclamă la echipamentele medicale, produse farmaceutice sau firme producătoare.
Concluzia care se poate trage de aici este una extrem de simplă şi logică. În timp ce multe spitale din ţară se limitează doar la medicina de stetoscop şi palpare, Spitalul Municipal Curtea de Argeş îşi permite să ignore faptul că are un tomograf funcţional şi un medic cu o reputaţie profesională neîndoielnică. Practic, se poate spune că, deliberat sau nu, doctoriţa Dăneţ dă cu piciorul şansei uriaşe ca instituţia pe care o conduce să crească profesional şi ştiinţific.
(Neluţu DINU)
0 Comentarii