Din scaunul cu rotile şi cu ambele mâini paralizate, i-a pictat portretul lui Pendiuc

de | 24.10.2013 19:43 | Actualitate

# Angela Guşoi sau o poveste emoţionantă de la azil # Imobilizată în cărucior de peste 30 de ani, bătrâna este internată la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Piteşti, încă din 1992. Valoarea nu așteaptă numărul anilor și nici pe cel al afecțiunilor fizice sau psihice. Un exemplu emoționant de artă superbă, în ciuda problemelor de sănătate, am întâlnit zilele trecute. Suferind de o boală pe sistem nervos și imobilizată într-un scaun cu rotile, Angela Gușoi este internată la azil, mai exact la Centrul de îngrijire și asistență Pitești. Deși viața i-a adus numeroase obstacole, bătrâna a trecut peste ele cu ajutorul artei. Are două mari pasiuni, pictura și poezia, cu ajutorul cărora mai uită de necazuri. Sunt ultimele ei mari bucurii. Deși nu poate să-și țină degetele mâinii drepte, în ciuda handicapului pe care îl are, pictează excepțional.

Distrofia musculară nu i-a deteriorat pasiunea pentru artă

Ne aflam în biroul directoarei de la Centrul de îngrijire și asistență Pitești, Cristina Anton, când aceasta ne-a arătat niște tablouri realizate de una dintre persoanele aflate la centru care se asemănau la stil cu cele ale marelui pictor român Ștefan Luchian. Erau picturi ce înfățișau imaginea unor flori, simbolul preferat al creațiilor lui Luchian. Din ce am aflat mai apoi, acestea aparțineau unei doamne din acest centru rezidențial pentru persoane adulte cu handicap, pe nume Angela Gușoi. După ce mi s-a acordat permisiunea să stau de vorbă cu ea, am intrat într-o cameră unde am întâlnit o doamnă simpatică ce stătea într-un scaun cu rotile. M-am prezentat și i-am spus motivul acestei vizite, iar Angi, așa cum o alintă asistentele, a început să-mi povestească despre viața sa și de unde a apărut această pasiune pentru pictură, dar și pentru poezii.
Am aflat că stă la centru încă din anul 1992 și că suferă de distrofie musculară, boală ce se caracterizează prin deteriorarea progresivă a mușchilor corpului. În ciuda numeroaselor probleme de sănătate şi a osteoporozei de tip I care i-a afectat grav mâinile, neputând să-și țină degetele mâinilor în poziție dreaptă, Angi pictează și scrie poezii fără probleme ținând creionul între cartilajele degetelor. Întrebată cum poate picta, ea mi-a răspuns simplu, fără a sta pe gânduri prea mult: „Foarte simplu. Ele stau îndoite, dar Dumnezeu îmi dă putere și eu cred în Maica Domnului și așa îmi realizez nevoile mele”. Necazul său a început de la vârsta de 24 de ani, când a aflat că suferă de o boală pe sistem nervos, ca mai apoi să afle că trebuie să i se amputeze și piciorul: „La 24 de ani am descoperit că am o boală pe sistem nervos, că mi se opresc mușchii. După ceva timp m-am lovit cu o ladă cu materiale care mi-a căzut pe laba piciorului și care s-a infectat. Nu am dat prea mare importanță, dar piciorul a continuat să se umfle. Am aflat apoi că trebuie să-mi amputeze din degete. În cele din urmă am ajuns la cangrenă. Era prin 17 iulie 1984, atunci când mi-a tăiat piciorul”, își amintește cu exactitate Angela.

Tablouri dăruite lui Geoană și Pendiuc

Ajunsă la vârsta de 60 de ani, doamna Gușoi nu pare copleșită de greutățile vieții și debordează de energie. Chiar dacă suferă de acest handicap la nivelul mâinilor, Angi nu pare deranjată de acest lucru și ne povestește de unde a apărut pasiunea sa pentru pictură: „Nu pot să întind degetele, dar pot să mănânc cu ajutorul lor. Pot să scriu. De mică îmi place să pictez, de când eram în clasa a IV-a. Desenam pentru colegii de clasă. Dar nu aveam eu cele necesare, că părinții nu aveau bani. Desenam mai mult cu creionul”. Acum are foarte multe tablouri, camera ei fiind înconjurată de picturi. Printre personalitățile din județ cărora le-a oferit personal tablouri se numără primarul Tudor Pendiuc, dar și președintele Consiliului Județean, Constantin Nicolescu. De asemenea, i-a oferit un tablou cu Sf. Gheorghe și lui Mircea Geoană. „Am dat și domnului primar Pendiuc și domnului Nicolescu tablouri. Pe domnul primar l-am și desenat. I-am dat o pictură cu dânsul, iar la ultima întâlnire cu acesta, de Crăciun, i-am oferit o icoană”. Angela Gușoi se poate lăuda și cu faptul că a avut prima sa expoziție de picturi la Biblioteca Județeană, unde a impresionat o mulțime de oameni.

Președintele Constantin Nicolescu i-a promis editarea cărții sale de poezii

Printre pasiunile sale se numără și poezia, aceasta având și propria sa carte de poezii, dar needitată, intitulată „Povestea vieții mele”. Chiar dacă la centru stă de peste 20 de ani, familia sa a fost mereu aproape de ea, iar la începutul lunii septembrie a fost chiar acasă, la Zărnești, locul său natal: „Mai vin la mine nașii și frații mei. Fratele mai mic cu soția sa m-au luat la ei de bâlci. Mi-a plăcut acasă. Deși ei au insistat să mai stau, eu nu am vrut ca să-i mai supăr pe ei cu boala mea. Chiar dacă pe o parte mă gândeam, că poate trebuia să mai stau o zi. Mă învățasem aici, dar nu am vrut nici să-i supăr”.
Pe 24 noiembrie, va fi ziua ei de naștere. Prilej cu care doamna Angi își dorește un tort și să-i fie editată prima sa carte, mai ales că președintele CJ Constantin Nicolescu i-a și promis acest lucru: „Îmi doresc să fiu sănătoasă și ca realizare să mi se tipărească poeziile. Să-mi iasă o carte. Domnul Constantin Nicolescu mi-a și promis acest lucru și sper să se țină de cuvânt!” Ce ziceți, domn președinte, îi îndepliniți visul artistei din scaunul cu rotile?
Alex Vlaicu

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii