Didea şi Brânzea au tocat 160 miliarde pe „plata cu ora”

de | 9.10.2013 21:15 | Dezvăluiri

Exclusivitate! Fragmente din raportul financiar devastator despre gaura de 1 milion de euro din bugetul Universităţii Piteşti. # Aceasta este una din explicațiile principale ale situației falimentare în care a ajuns U.P.I.T: „prin plata cu ora”,  clientela obedientă actualei conduceri și-a sporit semnificativ veniturile pe lângă norma universitară de bază # Record absolut în România: „plata cu ora” la Universitatea Pitești a ajuns să reprezintă 50% din ponderea totală a cheltuielilor salariale  # Alte sume considerabile au fost  aruncate pe „programe de studii nerentabile” făcute la Universitatea Pitești, și evidențiate ca atare în raport # Numai pe furnituri de birou s-a plătit aproape un miliard, iar la telefon s-a vorbit de alte 1,3 miliarde

Depresie mare la Universitatea Pitești, după ce s-a constatat că instituția a fost nevoită să înceapă noul an universitar cu un găuroi în buget, adânc de 1 milion de euro. În ediția trecută vă povesteam doar sintetic cum stau lucrurile, dar între timp am făcut rost și de situația financiară exactă a Universității, așa cum a fost ea prezentată conducerii de către contabila șefă Lucia Stan. Chiar dacă unii s-au ofuscat, după cele relatate de noi săptămâna trecută, punând la îndoială datele prezentate, realitatea din teren este însă exact așa cum am descris-o. Ba chiar un pic mai groasă decât atât, câtă vreme noi am apreciat că deficitul bugetar în trecutul an universitar la UPIT se apropie amenințător de 1 milion de euro, când în realitate el a depășit, cu un pic ce e drept, această valoare. În cifră exactă, deficitul se ridică la 4.472.135 lei. Asta este suma cu care Universitatea a depășit cheltuielile, în comparație cu veniturile. Privind însă mai în detaliu cum se prezintă situația cheltuielilor făcute pe capitole, se pot trage concluzii foarte interesante. Le-a tras, de altfel, și contabila șefă Lucia Stan, cu mult curaj, în planul de măsuri propuse pentru redresare, plan din care reiese însă foarte bine și unde s-au făcut excese sau chiar extravaganțe în materie de cheltuieli.

Grosul cheltuielilor, făcut pe salarii

În trecutul an universitar, instituția condusă de rectorul Ionel Didea și președintele Senatului, Nicolae Brânzea, a avut venituri totale de 35.717.445 lei, din care aproape 17 milioane alocate de la buget, iar restul de 18 milioane și un pic, din venituri proprii. Iar de cheltuit s-au cheltuit peste 40 de milioane, mai precis 40.189.580 lei. Scăzând cele două cifre, rezultă fix deficitul de peste 1 milion de euro de care vorbeam la început. Dintr-o primă ochire, se observă că grosul cheltuielilor făcute îl reprezintă salariile cadrelor universitare, care adunate, salariile de bază plus plățile făcute cu ora, se ridică la nu mai puțin de 33.502.608 lei. De asemenea, o pondere grasă o reprezintă și cheltuielile materiale, care se cifrează la 5.830.864 lei. Vasăzică, pe asta s-au dus banii în principal, pe salarii și cheltuieli materiale. În ce privește lefurile, surpriza cea mare este aceea de a constata că nu mai puțin de 50% din cheltuielile salariale, adică peste 16 milioane lei, s-au dus numai pe așa numita plată cu ora. Un procedeu conceput pentru a se da o încărcare mai mare cadrelor universitare, cu beneficiile de rigoare. Adică pe lângă norma de bază, acestea și-au adăugat la schemă și ore suplimentare, plătite separat, din asta rezultând per total chiar o dublare a cheltuielilor salariale. Și doar Dumnezeu poate ști câte artificii costisitoare s-or fi făcut la acest capitol, al plăților făcute cu ora, tocmai pentru a se spori lefurile în proporții însemnate. De altfel, chiar situația prezentată menționează printre cauzele care au condus la acest deficit „cheltuielile foarte mari făcute la plata cu ora și menținerea în ştatele de funcții a unor posturi nejustificate”. Altfel spus, se cam poartă blatul atât la plățile cu ora, cât și prin umflarea schemei de posturi. Chestiune care poate fi oricum, numai academică nu. Iar asta nu e tot. Același raport mai menționează, ca primă măsură urgentă de redresare financiară, „elaborarea și repartizarea bugetului de venituri și cheltuieli pe facultăți pe baza datelor referitoare la numărul de studenți, planuri de învățământ, ștate de funcții, finanțare de bază, venituri din taxe”. Ce sugerează asta? Că până acum la unele facultăți s-a lucrat alandala cu banii, adică s-a cheltuit mult și s-a analizat puțin cât poate ține punga în comparație cu performanțele didactice. De altfel, a doua măsură urgentă de redresare este și mai explicită: „Realizarea unei analize în cadrul Consiliului de Administrație, la ștatele de funcții didactice 2013-2014, în legătură cu eficiența programelor de studii și stabilirea măsurilor necesare pentru rentabilizarea lor”. De unde rezultă enervanta concluzie că la Universitatea Pitești sunt îngrijorător de multe programe de studii sublime, dar nerentabile.

Universitarii au călătorit de 800 de milioane și au vorbit la telefon de 1,3 miliarde

Aruncându-ne ochii și pe cele aproape 6 milioane trecute în neființă la capitolul cheltuieli materiale, am dat de noi surprize. Grosul banilor s-a dus pe utilități, adică pe apă, căldură, electricitate și gaze, totalul fiind de peste 3 milioane lei. Dar s-au mai ciupit ceva bănuți și pe cheltuieli mai ghidușe. Numai furniturile de birou cumpărate s-au ridicat la aproape 1 miliard lei vechi. Iar materialele de curățenie, undeva pe-aproape, pe la vreo 930 de milioane. La telefon s-a vorbit de peste 1,3 miliarde lei vechi, alte 5 miliarde ducându-se pe „prestări servicii”. Ce fel de servicii, nu se spune. De asemenea, la Universitate s-a luat un puternic elan și în ce privește deplasările. Dacă pe ultimele trei luni ale anului trecut s-a călătorit doar de vreo 40 de milioane lei vechi, anul acesta, până în luna august, s-a înregistrat un adevărat boom expediționar, în valoare de aproape 800 milioane lei vechi. La polul opus, dacă nu existau alocațiile bugetare de peste 1 miliard pentru achiziționarea de cărți, Universitatea n-ar fi cumpărat decât de vreo 70 de milioane, cât s-au alocat din venituri proprii în acest scop. La capitolele pregătire profesională și cercetare-dezvoltare, sărăcie lucie, adică abia dacă s-au repartizat, cumulat, puțin peste 100 de milioane lei vechi. Mai mult s-a dat pe publicitate la Universitate, în total vreo 235 milioane. În fine, mai sunt menționate aproape 6 miliarde având ca destinație „alte cheltuieli, bunuri și servicii”, fără însă ca acestea să fie detaliate. Ce să spui la final? O fi bine, o fi rău? Păi cum să fie bine când în numai un an, Universitatea a luat-o la vale financiar cu pierderi de peste 1 milion de euro? Nu e bine, domnu’ chestor, pardon, rector, vorba știm noi cui…
Mihai BĂDESCU

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii