Web Analytics
scris sâmbătă, 20.12.2025

Deși implicarea civică a redus tăierile ilegale, volumul de lemn furat rămâne uriaș

Deși implicarea civică a redus tăierile ilegale, volumul de lemn furat rămâne uriaș

Deși implicarea civică din ultimii ani a redus volumul tăierilor ilegale din păduri, acestea se mențin, totuși, la un nivel ridicat, arată jurnalistul și activistul de mediu Mihai Goțiu într-un material publicat pe „România curată”. Astfel cel puțin 8 milioane de metri cubi de lemn continuă să fie exploatați fără acte (tăieri ilegale, nefiscalizate), în fiecare an, din pădurile României. Estimarea îi aparține cercetătoarei Laura Bouriaud, care a interpretat datele făcute publice recent al Inventarului Forestier Național (IFN), aferent anilor 2020-2025.

„Volumul este în continuare uriaș, reprezentând peste 50% din volumul lemnului exploatat cu acte (17,5 – 18,3 mil. mc/anual, conform Institutului Național de Statistică, INS, în ultimii trei ani). În același timp, se înregistrează o scădere semnificativă, între 30 și 50%, comparativ cu datele din ciclul II al IFN, din 2019, pe care conducerea de atunci a Ministerului Apelor și Pădurilor a încercat să le țină secrete.

Raportat la prețul mediu al unui metru cub (278 lei/mc, media vânzărilor la licitațiile organizate de Romsilva în anul 2025), doar valoarea brută a lemnului exploatat fără acte ar fi de 2,2 miliarde de lei. În 2023, prețul mediu/mc a fost de 410 lei (minim 3,2 miliarde de lei exploatat fără acte), iar în 2024 de 319 lei/mc (minim 2,55 miliarde de lei valoarea lemnului furat).

Prejudiciul real este, însă, mult mai mare, atât în ceea ce privește pierderile de mediu (funcțiile nerealizate ale pădurii, serviciile ecosistemice pierdute, imposibil de cuantificat financiar), cât și economice (lemnul tăiat ilegal intrând într-un circuit de valorificare la negru – de la evaziune fiscală la muncă la negru).

Citește și Viceprimar mutat să lucreze în cimitir din dispoziția primarului

Ținând cont că volumul recoltat fără acte s-a diminuat, treptat, după 2020 (anul în care mai multe modificări anti-hoție au fost incluse în Codul Silvic) și 2021 (când, tot în urma presiunii publice, s-a operaționalizat SUMAL 2.0, într-o formă încă perfectibilă) efectele implicării cetățenilor este vizibil. Modificările aduse noului Cod Silvic (adoptat la finalul anului 2024 și intrat în vigoare la începutul acestui an, tot după o amplă campanie de presiune civică) sunt de așteptat să continue substanțial la reducerea fenomenului.

Volumul de lemn exploatat ilegal este, în continuare, uriaș, la fel și pierderile economice aduse bugetelor publice și distrugerile de mediu. Și tăierile ilegale nu se vor opri de la sine, fără a continua presiunea civică. Nu e deloc întâmplător că primii care au reacționat la publicarea datelor din ciclul III al IFN, au fost grupurile de lobby ale marii industrii a lemnului, care le-au prezentat ca un argument pentru creșterea volumului de lemn care poate fi exploatat anual” arată Mihai Goțiu.

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită

Reluăm campania ziarului după Anul Nou

Fiindcă suntem în decembrie, o lună a sărbătorilor de iarnă, oprim campania noastră „Îl are pe conștiință directorul Armand Chiriloiu pe inginerul...

Cin’ să fie din PSD Argeş?

Necunoscute sunt căile campaniei electorale (eșuate deja) a lui Daniel Băluță, inclusiv pe filiera PSD Argeș. De altfel, la ședința de luni de la...