România a înregistrat o reducere semnificativă a deficitului bugetar în primele cinci luni din 2026, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, diferența dintre veniturile și cheltuielile statului s-a diminuat aproape la jumătate, în timp ce autoritățile susțin că investițiile publice au fost menținute la un nivel ridicat.
Execuția bugetului general consolidat arată că, la 31 mai 2026, deficitul a ajuns la 35,94 miliarde de lei, echivalentul a 1,75% din Produsul Intern Brut. În aceeași perioadă din 2025, acesta era de 64,23 miliarde de lei, adică 3,35% din PIB. Reducerea depășește 28 de miliarde de lei și reprezintă una dintre cele mai consistente ajustări bugetare din ultimii ani.
Alexandru Nazare: „Nu am redus investițiile pentru a micșora deficitul”
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că rezultatele au fost obținute printr-o disciplină mai strictă a cheltuielilor curente și prin utilizarea mai eficientă a fondurilor europene, nu prin diminuarea investițiilor publice.
„Deficitul s-a redus aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2025, de la 3,35% la 1,75% din PIB. Este un semnal bun, mai ales pentru că ajustarea nu s-a făcut prin blocarea investițiilor, ci printr-un control mai atent al cheltuielilor curente și printr-o utilizare mai bună a fondurilor europene și PNRR”, a declarat ministrul.
Acesta avertizează însă că situația fiscală rămâne una delicată, iar a doua parte a anului va fi decisivă, inclusiv în contextul evaluărilor pe care România le va avea din partea agențiilor internaționale de rating.
Veniturile statului au continuat să crească
În intervalul ianuarie–mai, veniturile totale la buget au ajuns la 279,49 miliarde de lei, cu 9,2% peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025.
Cele mai importante contribuții au venit din:
- încasările din TVA, care au urcat cu 22,9%;
- impozitul pe salarii și venit, în creștere cu 13,7%;
- contribuțiile de asigurări sociale, care au avansat cu 7,4%.
Ministerul Finanțelor explică evoluția prin consolidarea bazei de impozitare și prin modificările fiscale introduse anul trecut, dar și printr-o colectare mai eficientă.
Totodată, sumele rambursate de Uniunea Europeană și finanțările externe au depășit 24 de miliarde de lei, înregistrând o creștere de aproape 10% față de aceeași perioadă din 2025.
Cheltuielile au fost ținute sub control
Cheltuielile totale ale statului au însumat 315,43 miliarde de lei, cu 1,5% mai puțin decât în primele cinci luni ale anului trecut. Ca pondere în PIB, acestea au coborât de la 16,7% la 15,3%.
Reduceri au fost înregistrate în special la cheltuielile de personal și la alte categorii de cheltuieli curente, în timp ce investițiile au continuat să crească.
Investițiile publice au depășit 44 de miliarde de lei
Potrivit Ministerului Finanțelor, investițiile realizate în primele cinci luni ale anului au ajuns la 44,73 miliarde de lei, cu peste 4 miliarde de lei mai mult decât în perioada similară din 2025.
Peste 71% din aceste investiții au fost finanțate din fonduri europene și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar plățile aferente proiectelor europene au fost cu aproape 46% mai mari decât în urmă cu un an.
Oficialii susțin că această orientare către finanțarea europeană a permis reducerea deficitului fără sacrificarea proiectelor majore de investiții.
Dobânzile la datoria publică rămân în creștere
Printre capitolele care au continuat să pună presiune pe buget se numără plata dobânzilor aferente datoriei publice. Statul a achitat 26,81 miliarde de lei pentru acest capitol, cu aproape 4 miliarde de lei mai mult decât în primele cinci luni din 2025.
Ministerul Finanțelor consideră că execuția bugetară transmite un semnal pozitiv către investitori și partenerii externi, demonstrând că România poate continua procesul de consolidare fiscală fără a opri investițiile publice și fără a încetini absorbția fondurilor europene.
0 Comentarii