Web Analytics

Davidescu vorbeşte despre modul de operare la licitaţiile de masă lemnoasă din instituţia lui Chiriloiu

de | 1.02.2018 12:30 | Dezvăluiri

6 davidescu# Un fost prefect şi director al direcţiei Silvice Argeş rupe tăcerea # Dar și cum naufragiază echipele de control venite de la București în mijloc de codru verde, la chefuri și mese organizate la cabanele DS Argeș

Controlul de astă toamnă, de la Direcția Silvică Argeș, venit din partea Ministerului Apelor și Pădurilor, se află încă în așteptarea raportului final, mai ales după ce deținătoarea portofoliului de la Păduri, Doina Pană, și-a dat demisia la începutul lunii ianuarie și noul ministru de abia acum își intră în pâine. Jurnalul de Argeș a scris pe larg despre sesizarea de aproape 700 de pagini, o sesizare în care se atrage atenția asupra unor neconcordanțe cu legea, în implementarea unei părți a proiectului cu fonduri UE „Parcul Lunca Argeșului”. E vorba de împădurirea unei suprafețe de teren cumpărate de Primăria Pitești de la Primăria Albota și pe care Direcția Silvică trebuia să o reîmpădurească cu o suprafață echivalentă cu cea defrișată în Lunca Argeșului. Ei bine, după respectiva sesizare a inginerului silvic de la Ocolul Silvic Pitești, Carol Puiulescu, mai apar și altele. Iar petenții își doresc ca noul ministru să își îndrepte atenția către ce se întâmplă în ograda lui Don Armando Chiriloiu, mai ales că sunt sesizate fapte extrem de grave, care, dacă s-ar adeveri în urma unui control „pe bune”, ar trebui să atragă de urgență răspunderea penală a persoanelor vinovate. O astfel de petiție  ne-a parvenit și nouă, după ce, în prealabil i-a fost înmânată fostului director al Direcției Silvice Argeș, Gheorghe Davidescu, motiv pentru care am realizat cu acesta din urmă un interviu.

# Cum v-a parvenit această sesizare?
– Este o sesizare pe care am primit-o, după cum se observă şi de pe ștampila de poştă, la adresa mea din Aleea Stejarului, comuna Moşoaia.
# Ce cuprinde această sesizare?
– Cuprinde o înşiruire a unor fapte care, dacă ar putea fi dovedite, sunt foarte grave. Această sesizare, aşa cum se observă, cuprinde foarte multe aspecte legate de activitatea Direcţiei Silvice şi probabil cea mai bună variantă ar fi ca, de la conducerea Ministerului Apelor şi Pădurilor, să se dispună un control de fond al Direcţiei Silvice Argeş. Iar în urma acestui control să se constate faptele care au caracter penal și să fie deferite Parchetului persoanele vinovate. Fie Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeş, fie DNA-ului, pentru că sunt anumite criterii de competenţă care pot fi stabilite de către cei care vor efectua controlul.

Dintr-un un hectar de pădure, poţi să furi un miliard

# Să vorbim, mai concret, despre faptele care sunt menţionate aici, dacă ne puteţi spune ce ştiţi. În primul rând, chiar la începutul sesizării se vorbeşte despre licitaţii frauduloase, evident, de masă lemnoasă și sunt menţionate nişte firme. Le cunoaşteţi, aţi lucrat cu ele pe vremea când eraţi director?
– Vă daţi seama că, din 2012 şi până la sfârşitul lui 2016, când am primit această sesizare, s-au schimbat multe lucruri în cadrul Direcţiei. În plus, eu, faţă de alţi directori care s-au implicat în licitaţii, nu am făcut-o. Nu era absolut deloc treaba unui director decât de a semna componenţa comisiei de licitaţie. Din istoricul Direcţiei Silvice s-a constatat că directorii care s-au implicat în licitaţii de masă lemnoasă au avut probleme penale. Deci lucrurile astea se pot constata. Se pare că cel care a scis sesizarea este un cunoscător al problemelor de regim silvic, foloseşte termeni consacraţi de specialitate şi ştie foarte bine la ce se referă. Aceste probleme din sesizare se pot verifica.
# În sesizare se face referire la partiziile exploatate în 2015, despre partiziile luate la licitație în 2016 și despre faptul că exista masă lemnoasă în plus față de actul de punere în valoare… Mai exact cum se poate fura în urma unei astfel de licitații de masă lemnoasă? Care ar fi modul de operare, să  spunem așa?!
– Adică diametrele arborilor de 50 de cm, dacă le diminuezi şi faci 48 de cm, deja ai luat cel puţin un metru cub. Un hectar de pădure are între 350 şi 500 de metri cubi. Deci la fiecare hectar se pot lua 500 de metri cubi. Asta în bani, 500 de metri cubi ori 300 de lei, cât este acum, vorbind de  metri cubi pe picior, dar hai să zicem 200 de lei, este vorba de un miliard la hectar. Atât se poate fura din doi centimetri care sunt luaţi. Aceste diferenţe reprezintă pagubă adusă averii statului pentru că, aşa cum am spus mai devreme, dacă dintr-un condei, la un hectar  poţi să furi un miliard, banii ăia trebuie să se regăsească undeva. Deci cineva i-a luat. Nu ştiu dacă i-a luat ca mită sau ca foloase necuvenite, însă un control riguros, un control profesional, poate dovedi aceste diferenţe. Deci sunt chestiuni care pot fi verificate în teren, dacă de la conducerea ministerului se dispune un control. Însă, atenție, aşa cum se menţionează în mod repetat în sesizare, nu cu Garda Forestieră Ploieşti, pentru că acolo sunt probleme, au mai făcut controale, şi Chiriloiu a ieşit bine… Să vină control de la minister! Ministerul are suficiente cadre sau pot fi atrase cadre de la alte Gărzi Forestiere, din alte zone, care să facă această verificare pe bune.
# Spuneți-ne despre documentele din care poate să reiasă această diferenţă…
– Deci calculele sunt făcute după nişte tabele dendrometrice pe care le folosim noi şi terenul este cel care confirmă datele din acte. Deci verificarea se poate face în teren. De exemplu, avem o suprafață de un hectar de pe care s-a tăiat un număr de 100-200 de arbori. Un arbore la tăierea efectivă are circa 3-4 mc. Se măsoară diametrul pe cioată și cioata, de regulă, se taie la o treime din diametru iar tabelele respective iau în calcul diametrul la 1,30m. Deci cioatele au un diametru în teren (revenindu-i un anumit diametru la 1,30m, conform regulamentului de marcare) și altul mult mai mic în caietul de inventar. În plus, pot să fie 100 de arbori marcaţi, însă tăiaţi găseşti 150. Sunt diverse metode…
# Şi aşa ajungi la un miliard furat la un hectar de pădure!
– Şi aşa ajungi, grosso-modo, la un miliard în plus faţă de realitate. Valoarea reală este asta pe care v-o zic eu, cu un miliard în plus, valoarea de vânzare este cu un miliard mai puţin. Depinde cum se împarte… În final, pierde statul.
# Aici, în sesizare, scrie că şeful Corpului de Control al primului ministru a trimis controale la ocoalele de la Costeşti, Aninoasa, Cotmeana, Vidraru…
– Da, dar s-au soldat, aşa cum s-a spus în material, cu un chef de pomină la cabana de la Nucşoara a Direcţiei Silvice. Nu trebuie uitat că domnul Chiriloiu a lucrat în aparatul Regiei Naţionale şi a fost coleg de serviciu cu cei care au coordonat controlul.

Se câștigă și 200 de euro la un metru cub de cherestea vândut în China

# Se face referire în sesizare și la fabrica de la Domneşti a Direcției Silvice…
– Da, și aici este vizibil, corpul de control care ar face controlulul are la îndemână o comparaţie foarte clară. Este vorba despre o societate comercială care vinde aceleaşi produse, aceleaşi sortimente ca şi fabrica Domneşti. Pentru a putea să ocolească relaţia directă dintre fabrică şi importatorul chinez, au creat o firmă căpuşă între fabrică şi chinez. Pe firma căpuşă probabil că este preţul ăsta, însă firma care vinde  mai departe practică alt preț. Este o diferenţă foarte mare. Deci asta înseamnă o diferență între preţul pe care îl primeşte fabrica de la interpus, de la căpuşă, şi preţul pe care îl dă chinezul. Diferenţa aia se regăseşte undeva. De la fabrică la firma căpuşă este o diferenţă la cantitatea de buştean vândută. Se poate constata foarte uşor. E aritmetică. Se poate vedea clar cât se fură la un metru cub de cherestea. La firma căpușă – 1000 de euro metru cub, la fabrica de la Domneşti se vinde cu 800 de euro pe metru cub. Şi 200 de euro se împart, nu ştiu eu, între cine şi cine.
# Este un mod de operare…
– Da, se fac partizi preferenţiale şi este bine să se verifice şi la Direcţia Fond Forestier din cadrul Direcţiei Silvice pentru că este un parcurs mai lung de la cioată şi până în China.
# Firmele din China sunt cele tradiţionale sau s-au schimbat?
– Sunt şi tradiţionale, dar s-au mai şi schimbat. Eu nu îmi aduc aminte să fi făcut aşa ceva, dar este o boală la români. Când se schimbă conducerea, cel care vine trebuie să taie tot ce a fost înainte, ca să şteargă orice urmă. Din păcate, conducerea de astăzi a Direcției Silvice taie şi capete, nu numai arbori şi cherestea.
# La ce vă referiți?
– Spre surprinderea mea, am văzut, după cinci ani de zile, un coleg de breaslă care a avut curajul să spună lucrurilor pe nume despre ce se întâmplă în politica de cadre a Direcţiei Silvice. Este vorba despre inginerul Mărăşoiu, care, aşa cum ştiţi, este consilier judeţean şi coleg de partid în PSD cu actualul director al Direcţiei Silvice, Armand Chiriloiu. Însă, subliniez, deși este PSD-ist, Mărășoiu a avut curaj să spună și să vorbească deschis despre teroarea de la Direcţia Silvică Argeş. În plus, am văzut că aţi avut şi alte articole cu nişte colegi, ingineri silvici, care au trecut prin nişte perioade absolut incredibile, de ev mediu sau de sclavie, ca la Berevoeşti. Că asta se întâmplă acum. În Direcţia Silvică este o atmosferă de înmormântare. Dacă te duci acolo, nimeni un are curaj să ridice capul. Este ceva de neimaginat.

La Direcţia Silvică Argeş a început Jihadul

# Sunt nereguli la achiziția de echipamente, uniforme pentru pădurari… se mai arată în reclamație…
– Nu mai sunt în sistem, dar lucrurile sunt foarte simple se pot verifica prin comparaţie. Să se verifice dacă achiziţiile publice s-au făcut cu procedurile de rigoare, adică cu SEAP, cu minim trei oferte, cu preţurile care sunt comparabile… Sunt societăţi care vând la un anumit preţ şi atunci ar trebui să fie, comparativ, cam aceleaşi valori. Dar corpul de control poate compara foarte clar dacă la Argeş s-a cumpărat un costum cu 100 de lei şi la Vâlcea cu 50 de lei. Indiferent de echipamente sau de construcţii, preţurile nu pot să difere foarte mult. Aici, dacă vă aduceţi aminte, pe vremea directorului general Dumitru de la Regia Națională, iar domnul în cauzăm (Armand Chiriloiu, n.red) era şeful compartimentului de vânătoare, s-au vândut cravate şi cartuşe tranchilizante cu preţuri de zece ori mai mari decât în piaţă. A fost un dosar penal, până la urmă a fost cu achitare pentru Dumitru, iar Chiriloiu a fost martor în dosar… Acolo a învăţat Chiriloiu această practică. E specialist în… şi atunci corpul de control poate să vadă, fără echivoc, diferenţa între un costum cumpărat de la Bacău şi un costum cumpărat de la Sighişoara pentru că sunt puţine firme care fac aceste uniforme. Se vede din avion.
# Ştiţi ceva mai în detaliu?
– Nu ştiu, pentru că am evitat orice contact cu personalul din Direcţia Silvică Argeș. Ştiu sigur că domnul Chiriloiu îi urmăreşte pe toţi colegii care ar avea curajul să stea de vorbă cu mine. Ca să nu le fac rău, am preferat să tac. Dar s-a ajuns într-un stadiu de teroare… Și văd că au trecut trei luni de la control şi încă nu se dă un rezultat.
# Pentru că vorbeam despre persoane care au avut de suferit, de când la conducerea Direcţiei Silvice a venit actuala conducere, respectiv domnul Chiriloiu. Dumneavoastră vă numărați printre ele?  
– Păi cu mine s-a început. Eu am fost prima victimă, ca să spun aşa. Este o chestie total lipsită de colegialitate față de mine, de asta nici un vreau să aud nici măcar pronunţat acest nume. Pentru că el nu a ştiut să facă drcât rău din prima zi când a venit. A fost atunci Adam Crăciunescu, şeful dumnealui de la Regia Pădurilor, la mine în birou. Ştiam că a câştigat PSD-ul alegerile, ştiam că trebuie să plecăm foştii… A venit, am discutat omeneşte şi am convenit să se respecte cutuma, cum s-a făcut şi până atunci când s-au schimbat alţi directori. Adică  vine el director şi merg eu şef de ocol la Piteşti. Crăciunescu a venit de la Regie cu decizia de numire a lui Chiriloiu scrisă. Investidu-l pe el, el trebuia să îmi dea mie decizie… A doua zi ce s-a întâmplat? Mi-a dat decizie de inginer silvic tocmai la granița județului, la Ocolul Silvic Şuici. Deci ăsta a fost cuvântul şi respectul lui. Ulterior am ieșit la pensie anticipat, însă nu aş vrea să treacă nimeni prin ce am trecut eu şi prin ceea ce trec colegii mei. De asta m-am hotărât să vorbesc. Acel  inginer (Carol Puiulescu, n.red), care a avut curajul să facă acea sesizare privind Lunca Argeșului, stă numai în concedii medicale. Iar pe cel de la Curtea de Argeş, inginerul obligat să stea în țarc cu mistreţii, la Mozacu (Florin Urluiescu, n.red), despre care de asemenea ați scris și dumneavoastră în ziar, e umilit în continuare. Pur şi simplu îi umileşte, îi dezumanizează. Care a fost prima acţiune pe care a început-o Armand Chiriloiu, imediat ce s-a instalat ca director? I-a luat la rând, începând de la secretară, întrebându-i de mine. Dacă au spus ceva au rămas, dacă  nu au spus nimic, a urmat ori desfacerea contractului de muncă, ori mutarea în altă parte. Deci, vorbim de un Jihad efectiv al lui Chiriloiu, jihad care a început în 2012. Dar e mult prea mult ce s-a întâmplat și ce se întâmplă în continuare. Noua conducere a ministerului poate să dispună acum un control pe bune, mai ales că se va dovedi, fără putință de tăgadă, că acea sesizare cu parcul Lunca Argeșului este o încălcare flagrantă a cheltuirii banului public şi mai ales a fondurilor europene. Iar cu banii europeni chiar nu se poate glumi.

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii