Dacia, în vremuri de holeră

de | 13.01.2011 15:53 | Opinii

M-a şocat ştirea că doar una din 10 Dacii se mai vinde în România. La prima vedere, informaţia făcută publică luni de Fabrice Cambolive, directorul comercial de la Dacia Groupe Renault, ar trebui să ne bucure: maşinile fabricate la Colibaşi se vând ca pâinea caldă în Europa şi în lume. Însă dincolo de poleiul ei, această ştire (justificat pozitivă) e de natură să ne dezvăluie multe, nouă românilor, despre modul ilogic şi întâmplător în care trăim şi gândim. Criza face ravagii în toată Europa, doar că, în vreme ce francezii şi nemţii se adaptează la ea şi se reorientează către maşini ieftine, dar noi şi fiabile, românii înoată împotriva curentului.  Refuză să cumpere maşina naţională (repet, ieftină, fiabilă şi nouă), dirijându-şi puţinii bani de care mai dispun către vehicule la mâna a doua, musai de import. Cifrele sunt seci ca nisipul de Sahara: din cele 348.723 de autoturisme fabricate anul trecut la Colibaşi, doar 36.730 au fost livrate pe piaţa românească. În traducere liberă, doar una din zece Dacii a fost cumpărată de români. Avem o fudulie antinaţională, care e marcă înregistrată. Lucrăm singuri împotriva noastră, suntem captivii unei superficialităţi care ne-a ţinut în beciurile ignoranţei, cam de când facem umbră istoriei. D’aia ne-au călărit şi ne călăresc toţi, începând cu turcii şi fanarioţii, şi terminând cu austriecii de la OMV, ca să dau un exemplu de proximitate, că tot au anunţat ei că vor pune lacăt pe rafinăria de la Arpechim. Chiar aşa de tâmpiţi să fie nemţii încât să arunce banii pe Sandero? Sau francezii, care nu mai fac coadă la muzeul Louvru, ci la Duster? Criza, prieteni, acesta-i răspunsul corect. Oamenii raţionali îşi adaptează bugetele la realitate, aşa s-a întâmplat întotdeauna în istorie. Şi fac acest lucru, nu din disperare, nici de inaniţie, ci la rece, cu creionul pe masa din bucătărie. Nemţii şi francezii nu se îmbulzesc să cumpere Dacii fabricate la Colibaşi pe motiv că au ajuns mai săraci decât negrii din nordul Africii. Şi nici din prea multă dragoste pentru români. Ci ca să-şi apere un mod de viaţă care să le permită să supravieţuiască în vremuri de holeră, dar în condiţii de confort şi de civilizaţie. Asta este lecţia pe care trebuie s-o învăţăm, dacă suntem capabili, bineînţeles, din statistica pe care ne-a servit-o rece monsieur Fabrice Cambolive, luni, la briefing-ul prilejuit de prezentarea datelor comerciale ale uzinei de la Colibaşi pe 2010.  Nu pledez pro domo în cazul Dacia, şi asta pentru că Jurnalul a scris şi negativ (dar corect) despre anumite fenomene petrecute pe platforma Colibaşi. Vezi doar scandalul Loganurilor moca pentru şefii poliţiei sau articolele despre cum interferează unii şefi de pe platformă cu mafia transportatorilor de piese ce roieşte în jurul uzinei. Însă mă apucă o disperare vecină cu deznădejdea, când văd că nu înţelegem nici măcar în al doisprezecelea ceas pe ce lume trăim. Parcă văd că, de la anul, vor începe să cumpere şi englezii Dacii, că tot a anunţat Cambolive drept ţintă, pentru 2012, piaţa din Marea Britanie. Ce vom mai spune atunci, când Dusterul se va vinde şi pe cea mai bogată şi exclusivistă piaţă din Europa? Că s-au tâmpit şi englezii? La ignoranţa care ne inundă  creierul, probabil că vom da din cap afirmativ. Însă răspunsul, prieteni, răspunsul corect, e criza. Economia lumii se reaşează şi, ca de obicei, lucrurile importante se întâmplă fără noi ca noi să le înţelegem.
Gabriel Grigore
P.S. Dacia pompează sânge în venele judeţului Argeş şi asigură un venit sigur şi rezonabil (raportat la vremurile pe care le trăim) pentru circa 13.000 de familii. Iar la furnizori încă pe atât. E trist şi păcat, deopotrivă, cum îmi spunea cândva şi Moromete de la Dacia, mă refer la viceliderul Ion Iordache, ca banii câştigaţi la Colibaşi să-i risipim pe vechituri aduse de aiurea. Dar, la cât de uşuratic suntem obişnuiţi să gândim, nu m-ar mira ca cineva să-mi spună că suntem prea săraci ca să ne îmbrăcăm ieftin. În realitate, suntem prea fraieri ca să ajungem vreodată să trăim (şi să gândim) ca francezii şi ca nemţii. Iar de la anul, şi ca englezii.

Acest articol este despre:

Distribuie!

Articol scris de Jurnal de Arges

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii

Ultimele articole

„Divorțul anului” la Teatrul „Alexandru Davila”
„Divorțul anului” la Teatrul „Alexandru Davila”

Cuplul Monica Davidescu și Aurelian Temișan joacă la Pitești Spectacol la Teatrul „Alexandru Davila”, luni, 30 mai, de la 19:30. Va fi pusă în scenă cea mai recentă producție a Companiei de Teatru Concordia, comedia „Divorțul anului”. Joacă Monica Davidescu, Ovidiu...

PSD Argeș anunță noi investiții pentru Câmpulung
PSD Argeș anunță noi investiții pentru Câmpulung

Marius Nicolaescu, vicepreședinte al Consiliului Județean Argeș, Constantin Ivan și Sergiu Cicu, consilieri lacali ai PSD Câmpulung, au susținut azi o conferință de presă la sediul PSD Câmpulung Mușcel.  Cu acest prilej, Marius Nicolaescu a făcut o radiografie a...


Loading RSS Feed