# Declară medicul cardiolog Adrian Tase
# Ce afecțiuni cardiace sunt în creștere în ultima vreme?
– Practic, bolile cardiovasculare ca întreg sunt considerate „criminalul nr. 1”, cu aproape 20.000.000 decese anual la nivel global. Din vasta patologie cardiovasculară aş menţiona totuşi patru afecţiuni și anume hipertensiunea arterială, infarctul miocardic acut, fibrilaţia atrială și insuficienţa cardiacă. În primul rând, remarcăm creşterea incidenţei hipertensiunii arteriale care atinge în ţara noastră peste 40% din populaţia adultă. Dacă nu se iau măsuri energice de prevenţie, se poate ajunge într-un orizont de timp mediu la situaţia paradoxală în care cetăţenii cu tensiune arterială normală să devină o minoritate! În al doilea rând, infarctul miocardic care, prin gravitatea sa, obligă la o infrastructură specifică – reţeaua de laboratoare de angiografie coronariană şi transportul aferent.

În al treilea rând, fibrilaţia atrială este cea mai comună aritmie, afectând circa 2% din populaţie, respectiv 10% din cei peste 80 ani, ceea ce în valori absolute înseamnă zeci de milioane de pacienţi. În sfârşit, insuficienţa cardiacă, care se asociază cu un procent mare de spitalizări, cu precădere la vârstnici. Deci este o creştere legată de creşterea longevităţii populaţiei care reflectă, în ultimă instanţă, succesul farmacoterapiei cardiovasculare, în sensul că aceşti subiecţi sunt de fapt nişte supravieţuitori.

„Alimentaţia plăcută inimii poate fi sintetizată în conceptul de «dietă mediteraneană»”

# Mersul pe jos – zilnic, câte o jumătate de oră – este suficient pentru menţinerea sănătăţii inimii?
– Directiva europeană cu 30 de minute mişcare pe zi sugerează o activitate fizică mai intensă. Totuşi, mersul pe jos este util pentru persoanele obeze, neantrenate, fără cunoştinţe elementare de educaţie fizică, vârstnice, cu diverse boli cronice (cardiovasculare, respiratorii, metabolice, renale, reumatice, hepatice, etc.). Mersul pe jos este primul pas în eliberarea de sedentarism.
# În ce constă, practic, regimul alimentar?
– Alimentaţia plăcută inimii poate fi sintetizată în conceptul de „dietă mediteraneană”: citrice şi alte fructe, ulei de măsline, peşte (care poate fi şi din Marea Nordului), un pahar de vin roşu la persoanele sănătoase.
# Ce aliment are „interzis” în dieta sănătoasă?
– Dintre alimentele curente, nimic nu ar trebui să fie interzis. Este vorba doar de cantităţile consumate corelate cu nivelul de efort fizic. Hipocrate declara cu milenii în urmă că starea de sănătate, inclusiv şi, mai ales cardiovasculară, este dată de echilibrul dintre alimentaţie şi activitatea fizică. Excesul de sare, dulciuri, grăsimi şi proteine nu este recomandat, predispunând la hipertensiune, diabet, dislipidemie, boli de rinichi.
# Pe ce loc se clasează ţigara în topul viciilor care atentează la sănătatea inimii?
– Nicotina ocupă primul loc în acest nefericit top deoarece, dacă etanolul sau cofeina sunt acceptate şi chiar recomandate într-o doză pe zi, o ţigară este deja prea mult. Mai mult, fumatul second-hand poate face victime inocente.