Municipiul muscelean este împânzit cu cruci de piatră inscripţionate cu litere chirilice, majoritatea fiind edificate în secolul al XVII-lea, aşa cum este şi renumita Cruce a Jurământului. Potrivit listei oficiale a monumentelor istorice din Câmpulung, numărul crucilor identificate este de peste douăzeci, deşi, în temeiul opiniilor unor istorici locali, pe raza localităţii au existat aproape patruzeci de asemenea obiecte. Oricum, dezinteresul faţă de asemenea comori persistă de decenii şi a fost evidenţiat la finalul anului trecut, atunci când municipalitatea a decis să transmită crucile în administrarea Muzeului Municipal, în vederea protejării, restaurării şi a punerii în valoare a acestora. Şi asta fiindcă pe lista bunurilor s-au regăsit doar şaisprezece cruci.
Treizeci şi nouă de asemenea cruci votive au fost cioplite în calcar de Albeşti de-a lungul veacurilor şi au fost amplasate fie pe lângă biserici – şi acestea foarte numeroase în Câmpulung – fie pe marginea drumurilor. Cea mai importantă ca monument şi document medieval este Crucea Jurământului, situată în apropierea Mânăstirii Negru Vodă, obiectiv în faţa căruia dregătorii oraşului jurau credinţă localităţii şi oamenilor acesteia. Două cruci au fost distruse în timp, alte câteva se află în stare de degradare, astfel că muzeografii de la Câmpulung vor trebui să aibă implicare puternică spre a revaloriza monumentele. Ca de obicei când este vorba de patrimoniul istoric şi arhitectural, bugetul local are baierele strânse şi, după cum a precizat directorul muzeului, Alexandru Oprea, sunt şanse mici de accesare a unor fonduri europene pentru restaurarea obiectelor vechi de sute de ani. Pentru început, însă, se are în vedere întocmirea unui proiect de intervenţie în legătură cu crucile, promisiunea aleşilor locali fiind aceea de a aloca anual fonduri pentru repunerea acestora în valoare chiar prin înfiinţarea unui tur turistic al crucilor de piatră din Câmpulung.
Cătălin Ion Butoiu