# Exclusivitate! Mult lăudatul proiect de reabilitare urbană ascunde o catastrofă ecologică # Culmea administrației! Primăria cheltuie 700 de miliarde de la UE ca să sufoce orașul cu pavele și dale betonate # Pe hârtie, autorii mega-proiectului se laudă cu mărirea suprafeței de spații verzi cu… 100 mp. Adică de la 15,56 ha, la 15,57 # Iată și dovada acestui măcel ecologic: din cele 17,57 spații verzi, un procent de 38% îl reprezintă ”parcări amenajate cu dale înierbate”
De mai multe săptămâni, Primăria Pitești a început să deruleze un proiect de reabilitare a infrastructurii urbane a orașului, proiect executat de trei firme și a cărui valoare este una uriașă: 899 miliarde lei vechi, dintre care peste 700 miliarde sunt fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană. Pe hârtie, proiectul e generos, pare a aduce numai lapte și miere și condiții de trai ca în Vest: ”Grupul țintă vizat de proiect este populația municipiului Pitești, care va beneficia de rezultatele proiectului, ceea ce va permite reducerea timpului de călătorie în oraș, fluidizarea traficului, creșterea siguranței în transport, reducerea poluării aerului, reducerea consumului de carburanți auto, sporirea spațiului verde amenajat, valorificarea spațiului public”.
Tot pe hârtie însă, aceleași efecte nemaipomenite se bat cap în cap cu lucrările specifice și cu faptul că nu au nicio legătură cu acestea: ”Lucrările constau în reabilitarea aleilor pietonale, aleilor carosabile, parcărilor, spaţiilor verzi, a locurilor de joacă, a mobilierului urban şi a locurilor de depozitare deşeuri menajere şi asimilabile acestora.” Ce legătură au ”creșterea siguranței în transport” sau ”reducerea consumului de carburanți auto” cu reabilitarea aleilor carosabile sau a spațiilor verzi? Vă spunem noi: niciuna. Iar așa-zisele efecte benefice ale proiectului enunțate pe diverse pliante sunt total paralele și nu reprezintă decât vârful icebergului. Și, după cum veți vedea în cele ce urmează, acest proiect de reabilitare urbană se va materializa printr-o reducere masivă a spațiului verde și prin sute de copaci tăiați. Totul, pe banii Uniunii Europene. Deranjant e că banii vor fi cheltuiți pe un proiect superficial care în loc să conserve spațiile verzi existente, deși idealul de civilizație ar fi să le sporească, le diminuează drastic. Iar asta nu înseamnă decât un atentat flagrant la protecția mediului în Pitești.
Cifra exactă: vor fi tăiați 761 de copaci, nu „doar 2-3 arbori bolnavi”
Pentru a afla mai multe detalii despre acest controversat proiect de regenerare urbană și despre lucrările executate în cadrul său, am adresat mai multe întrebări Primăriei Pitești. Bilă albă, aceasta a răspuns rapid. Bilă neagră, răspunsurile trimise, și semnate de către secretarul Iosiv Cerbureanu și Cătălin Călugăru, șeful serviciului Administrație Publică Locală, confirmă negru pe alb faptul că în realitate, în urma finalizării proiectului, spațiile verzi, în loc să crească în Pitești, se vor reduce masiv. Asta deși în proiect scrie că printre efectele implementării lui se va număra ”creșterea suprafeței de spațiu verde pe cap de locuitor în municipiul Pitești.”
Într-o declarație făcută în conferință de presă, primarul Tudor Pendiuc ne asigura: “Proiectul nu prevede tăierea pomilor la întâmplare. Vor fi tăiaţi doar pomii care reprezintă un pericol pentru cetăţeni, care sunt uscaţi sau crescuţi aiurea. În locul lor vor fi plantaţi puieţi. Oricum, acest proiect prevede plantări masive, peste ceea ce s-a făcut până acum. Nu se taie teii de pe Calea București, nu există așa ceva în proiect. Vor fi tăiați doar 2-3 arbori bolnavi, dar în locul acestora vom planta alți copaci. Nu se taie teii de pe Calea Bucureşti şi nici din alte zone! Locurile de parcare vor avea pavele perforate prin care va creşte iarba și vom face însămânţări. Vor fi şi piste pentru biciclete… Va ieşi ceva frumos, veţi vedea!”
Declarațiile sale nu concordă însă cu realitatea. O realitate enunțată, culmea, tocmai de colegii săi din Primărie. Am dorit să aflăm câți copaci vor fi tăiați în cadrul proiectului de regenerare urbană. Și, așa cum scrie clar în răspunsul municipalității, ”pe cele 4 zone de intervenție (Calea București, Centru, Teilor-Mărășești, Exercițiu) vor fi tăiați 761 de copaci și vor fi plantați 1180 copaci.” 761 de copaci tăiați nu înseamnă nicidecum ”doar 2-3 arbori bolnavi”, ci o cifră foarte mare. Iar efectul asupra mediului nu va fi deloc unul benefic. Asta dacă ne gândim mai ales că, într-un an, un copac obişnuit absoarbe peste 6 kg de CO2 şi elimină oxigen suficient pentru o familie de patru persoane. Iar faptul că vor fi plantați 1180 de copaci, în fapt niște puieți, nu rezolvă în niciun caz problema tăierilor masive și nejustificate. Și asta deoarece va trece cel puțin un deceniu până când respectivii copaci plantați vor ajunge la maturitate.
În proiect, spațiul verde se mărește cu… 100 mp, în realitate scade cu 6 ha
După cum precizam mai devreme, pe hârtie se spune că unul dintre efectele principale ale implementării proiectului va fi ”creșterea suprafeței de spațiu verde pe cap de locuitor în municipiul Pitești.” Și aici realitatea este total pe dos și acest lucru se poate vedea, din nou, foarte clar din răspunsurile Primăriei. I-am întrebat pe oficialii Primăriei cât din suprafața de intervenție din cadrul proiectului – de 35,6 hectare – este în prezent ocupată de spații verzi și ce procent din aceeași suprafață va mai fi ocupată de spații verzi după finalizarea proiectului. Iată și răspunsul Primăriei: ”Dintre cele 35,60 hectare din zona de intervenție, suprafața de spații verzi existente este de 17,56 hectare, iar după implementarea proiectului, aceasta va deveni 17,57 hectare”. (Atenție, însă! La viitoarea suprafață totală a spațiilor verzi, despre care face vorbire primăria, s-a luat în calcul și un procent de 38% aferent zonelor de parcări amenajate cu dale înierbate. Prin urmare, nu trebuie să ne bucurăm prea mult că vom avea spații verzi compacte, ci doar dale betonate printre care va crește și ceva…iarbă.)”. Sincer și halucinant acest răspuns, să recunoaștem! La o primă vedere, chiar și după calculul cinic al celor de la Primărie, spațiile verzi vor crește după finalizarea proiectului cu microscopica suprafață de… 100 de metri pătrați! Altfel spus, ”creșterea suprafeței de spațiu verde pe cap de locuitor în municipiul Pitești”, pe care s-a tot insistat până acum, este o minciună sfruntată. O minciună care devine și mai mare dacă citiți partea a doua a răspunsului: ”La suprafața totală a spațiilor verzi s-a luat în calcul și un procent de 38% aferent zonelor de parcări amenajate cu dale înierbate”. Repetăm! De când au ajuns să fie parcările cu dale prin care ies fire de iarbă asimilate cu spații verzi? O parcare cu dale nu va fi niciodată spațiu verde, asta putându-se întâmpla doar în cazul utopic în care dalele ar fi făcute din… frunze. După cum bine spunea zilele trecute un locatar de pe Calea București: ”Dalele cu smocuri de iarbă nu echivalează cu verdeața de care încă ne bucurăm”. Corect. Cu alte cuvinte, procentul de 38% aferent parcărilor va însemna în realitate o reducere cu 38% a spațiilor verzi incluse în proiectul de regenerare urbană. Concret, procentul de 38% înseamnă nu mai puțin de 6,67 hectare spații verzi care vor dispărea din Pitești ca să fie acoperite de parcări. Adică 66.000 de metri pătrați din verdeața Piteștiului va fi ”ucisă” de dale. Nu spunem că parcările nu sunt necesare, dar în niciun caz nu poți omorî spațiul verde ca să faci parcări. Nu poți remedia un neajuns printr-un alt neajuns. În toată lumea civilizată există parcări subterane, în Pitești se omoară spațiul verde ca să se facă parcări la suprafață. Apropo de dale și alte materiale asemănătoare, sună de-a dreptul aberantă decizia Primăriei Pitești de a face trotuare cu pavele prin cartierele Piteștiului, trotuare înălțate nejustificat de mult prin noua configurație. Ar fi fost mai ieftin și mai normal ca trotuarele să fie refăcute tot cu asfalt și nu cu pavele scumpe și care înseamnă bani în plus din bugetul primăriei. Probabil că primarul a crezut că această politică pe ”după blocuri” va fi mult mai puțin vizibilă și implicit mult mai puțin supusă criticilor. Ce a ieșit în final? O inepție urbană numită ”trotuare cu pavele”, pe care numai în comuna Bradu am mai întâlnit-o. Oricum, primarul Tudor Pendiuc dovedește încă o dată că iubește dalele și pavelele mai mult decât verdeața.
Altă aberație: loc de joacă construit în 2011 și distrus ca să fie făcut altul în locul lui
Iar neregulile majore expuse mai jos continuă. Cum este și cazul locului de joacă amplasat vizavi de Școala nr. 10 ”Marin Preda”, reamenajat de Primărie în 2011 și distrus acum două săptămâni ca să se facă… altul în loc. O dărâmare aiurea, făcută ca să se dea cu dedicație alți bani europeni firmelor agreate. ”Locul de joacă amplasat vizavi de Școala nr. 10 ”Marin Preda” a fost reamenajat în anul 2011, iar dezafectarea acestuia a fost realizată în vederea reamenăjării unui nou loc de joacă în conformitate cu proiectul aprobat.” Cum să dărâmi un loc de joacă, vechi de nici trei ani, ca să faci altul în loc?
Material realizat de Denis Grigorescu
0 Comentarii