D-le comisar-șef, pe 13 iunie, de Ziua Miliției, cum se numea pe vremuri Poliția, spuneați că ieșiți la pensie…
– M-am răzgândit (râde – n.a.). Spre disperarea unora… Am și eu dreptul să mă răzgândesc. Pensionarea, însă, va veni.
Spre disperarea cui?
– Precizez din nou, de la început, că toate interviurile mele sunt în baza Avertizorului public. Spre disperarea unora care văd că nu se potolesc; pe la nunți, pe la botezuri, pe unde se duc ei pe la mese, tot discută la adresa mea și, vezi Doamne, își dau cu părerea că ce treabă are Avertizorul de integritate cu ceea ce am zis despre politicieni, că pe sub mese, că… Dom-le, dacă ei sunt de acord cu modul în care s-au ridicat unii politicieni în ierarhia asta a lor, politică, le-aș propune ca și soțiile lor sau fetele lor, copiii lor, după același model, pe sub mese, să-și realizeze cariera politică. Să vedem, le convine?
Mi se pare o abordare superficială, care scoate în evidență caracterul acestui personaj, polițist. Să nu ne mai mirăm, deci, că ne pleacă pe afară copiii și nu avem cu cine să mai facem treabă în România. Sunt dezamăgitit, o dată de clasa politică, de o parte din ea, dar și de unii oameni din instituțiile statului, inclusiv din Poliție, deși, v-am spus, la noi în Poliție e un sistem mai riguros. Cu o astfel de mentalitate, și ei, probabil, oamenii la care fac referire, și-au obținut funcțiile prin tot felul de aranjamente…
„La un magazin de piese auto era scris: «Sunt o biată Dacie. Atâta pot». Și aceste personaje care discută atâta pot”
Dar ce anume v-a deranjat? Au fost, din nou, comentarii răutăcioase?
– Nu au fost răutăcioase. Știți, era un magazin de piese auto în Mioveni. Mie mi-a rămas întipărit în memorie, de când lucram la Economic în oraș, ce era scris mare acolo: „Sunt o biată Dacie. Atâta pot”. Și acest personaj al nostru, aceste personaje care discută atâta pot… Deci, dacă accepți ca în viață să faci orice doar ca să ajungi într-un loc, într-o funcție, este clar că educația ta suferă foarte mult.
Toate aceste lucruri care vă afectează nu constituie, oare, motive de a ieși mai repede la pensie? Sau, din contră…
– Voi ieși la pensie când doresc eu. Punct. Mi-am stabilit un reper. Ziua Miliției nu mai era de actualitate, dar Ziua Drapelului (26 iunie) poate fi. Vom vedea. Dacă tot discută acolo și pun la cale și sună pe la București, că de ce nu se iau măsuri împotriva mea, cu interviurile, să știți că am disponibilitate la luptă încă o sută de ani de aici încolo. Sănătos să fiu.
Deci, interviurile acordate ziarului nostru sunt motive de pericol pentru unii șefi din Poliție?
– Păi, sigur că da. Ce i-ar deranja altceva?!
„Mancuso m-a dezamăgit cel mai mult”
D-le comandant, vă aflați la finalul unei cariere îndelungate. Cine v-a dezamăgit cel mai mult dintre șefii IPJ Argeș?
– Mancuso (cms-șef Mihai Neagoe – n.a.). Motivele sunt mai multe. Am crezut că va face ceva pentru IPJ Argeș, având în vedere potențialul. Atât.
Deci, un singur nume, un singur inspector-șef…
– M-a dezamăgit și Marian Badea; în continuare stă de vorbă toată ziua cu Gherghe în birou; e adevărat îi e adjunct, dar… nu știu. Aceasta e dezamăgirea mea față de el, nu cu privire la activitatea profesională.
Despre colegii de la Mioveni ce puteți spune?
– Ei au acționat tot sub impulsul celor de la IPJ. Se discuta pe la mesele alea de la „Apulum” (restaurant în Mioveni – n.a.), „urmează să-l reclame pe Mihalcea”, au fost lucrări pe această temă…
Dintre șefii de la IPJ Argeș pe cine ați apreciat cel mai mult?
– Pe dl. chestor Nicolae Berechet. Un om distins. Au fost mulți inspectori-șefi de la care am învățat câte ceva, un lucru de viață. Aproape de la toți. E adevărat că dacă ești clădit într-un fel, cum sunt eu, e greu să pui în practică stilul dânșilor, mai conciliant… Mi-a plăcut, de asemenea, de dl Tudorel Pieleanu cum a echilibrat situația aici, pentru că ne mâncam… Dl. Ploscă a fost, la rându-i, un bun meseriaș. Dl. Dan Nicolae a făcut, într-o perioadă, foarte multe pentru Inspectorat, chiar el fiind promotorul unor acțiuni destul de frumoase, la care cred că l-am sprijinit și eu; la o parte din ele.
„Da, lucrurile pot fi schimbate prin politică. Dl. Ion Mînzînă, de exemplu, a avut puterea să schimbe”
Cea mai mare satisfacție din activitatea dv. cu cine are legătură?
– Cu politicienii (râde – n.a.). Atât cât am avut eu acces la informații… Trebuie făcut ceva. Repet, mi-e greu când văd că ne pleacă, valuri-valuri, copiii în străinătate. Mă întâlnesc cu mulți oameni care lucrează afară, nu pe salarii extraordinare, dar îmi spun că le e lehamite de sistemul nostru. Și în sistemul sanitar, oamenii așteaptă câte patru-cinci luni să facă un RMN. Lucrurile se mișcă greu în țara asta, suntem cu picioare de plumb…
Și-atunci, d-le comandant, revin cu o întrebare: nu vă bate gândul să intrați în politică?
– Nu știu, nu cred. Am avut niște oferte, sincer vă spun, destul de tentante de la partidele importante, dar nu cred… Da, lucrurile pot fi schimbate prin politică. Dl. Ion Mînzînă, de exemplu, a avut puterea să schimbe; a adus din cei tineri, a adus parlamentari noi… Numai că politicienii tineri sunt captivii celor cu experiență. Revin la acea situație cu domnii polițiști care discutau că discursul meu ca Avertizor de integritate n-are treabă cu politicienii. Vreau să-i spun acelui domn care va rămâne cu apelativul de „Geoană” că acel interviu (din „Jurnalul de Argeș”) a avut peste 142.000 de vizualizări.
La politică și la fotbal ne pricepem toți. Am observat: când e vorba despre politică, despre altceva decât despre Poliție, articolele sunt mult mai vizualizate, mai digerate, pentru că – încă o dată vă spun – mulți cetățeni, cu funcții importante, cu care am stat de vorbă, nu înțeleg sistemul nostru. Nici noi nu îl înțelegem pe al altora, din sănătate, din administrație…
Cu o „busola sanatoasa” … orice om poate intra in politica !