# O altă bombă în memoriul depus de fostul şef de la Permise Auto la ÎCCJ # Fostul șef de la Serviciul Permise vine și cu alte exemple de erori impardonabile, de la candidați inexistenți și până la inadvertențe în privința valorii șpăgilor. După ce în numărul trecut din Jurnalul de Argeș v-am prezentat numeroase erori ale instanțelor din dosarul civil, cel care privește confiscarea averii lui Codruț Vlăsceanu, fostul șef de la Permise, continuăm astăzi cu alte… greșeli  identificate în dosarul penal. Și facem asta nu pentru că ne-am erija în vreun apărător al fostului șef de la Permise, ci pur și simplu pentru a semnala că este vorba de inadvertențe nepermise la un asemenea nivel și în legătură cu un caz ultramediatizat și monitorizat inclusiv de Comisia Europeană. Nu susținem că fostul șef de la permise ar fi nevinovat, asta se va decide doar printr-o sentință definitivă, însă nu putem să nu observăm cât de superficial (dacă n-o fi vorba și de altceva) s-a lucrat pe alocuri, în primul rând de către prima instanță, Curtea de Apel Târgu Mureș, cea care  l-a condamnat pe fond, pe Codruț Vlăsceanu, la 14 ani de închisoare cu executare.  Am studiat în acest sens motivarea sentinței din februarie 2012, dată de judecătoarea Ramona Crețu de la Curtea de Apel Târgu Mureș, sentința Curții de Apel Pitești din aprilie 2011, precum și memoriul depus de către Codruț Vlăsceanu pe 5 septembrie a.c,  la Înalta Curte.

32 de acte materiale de luare de mită pentru fostul șef de la Permise într-o pagină, 58 de acte materiale în altă pagină…

Astfel, la pagina 13 din motivarea instanței, judecătoarea Ramona Crețu spune că a fost învestită să judece dosarul în cazul lui Vlăsceanu pentru 32 de acte materiale. Tot 32 de acte materiale sunt indicate și la paginile 212, 252, 254, 257, 258 și 266. Surpriză totală însă la pagina 98, unde sunt trecute… doar 58 de acte materiale. „Referitor la Vlăsceanu Gheorghe Codruț, au fost expuse, în esență, următoarele: inculpatul a fost pus sub învinuire, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de aderare la un grup infracțional și luare de mită, în formă continuată (58 acte materiale)”, spune instanța. Altfel spus, scriptic, faptele materiale aproape au fost dublate de la o pagină la alta. O greșeală nepermisă într-un dosar de o asemenea amploare pentru că, indiferent de culpele mai mari sau mai mici ale celor implicați, instanța trebuie să vină cu o motivare cleștar, fără gafe care să arunce vreo umbră de îndoială asupra actului de justiție.

Doi candidați menționați că au obținut permisul fraudulos nu apar în… dosar

O altă greșeală: la pagina 99 din  motivare, instanța indică faptul că o anume Georgescu Cristina a obținut permisul de conducere în mod fraudulos. Problema e că respectiva… nici nu apare în dosar. La fel cum nu apare nici un anume Dănescu Mihai George, despre care instanța precizează la pagina 520 că a obținut permisul tot în mod fraudulos.
Inadvertențele nu se opresc aici. După cum spune Codruț Vlăsceanu, „La pagina 225 din motivarea sentinței, instanța precizează că eleva Stănescu Adriana a obținut fraudulos permisul pentru categoria A, însă îi anulează permisul pentru categoria… B”. La pagina 1128, scrie negru pe alb că aceeași Stănescu a dat examen pentru categoria… B. Legat de aceeași elevă, instanța nu precizează suma care a fost dată drept mită, dar îi confiscă lui Vlăsceanu 350 de euro.

Cât e mita primită de la Marcu C.: 2600 sau 1900 euro?

Până și la valoarea mitei primite de Vlăsceanu într-un caz nu e sigură judecătoarea de la Târgu Mureș, suma diferind de la o pagină la alta. Mai precis, la pagina 231 din motivarea sentinței se precizează că Vlăsceanu a primit de la Marcu C. suma de 2600 de euro, iar la pagina 617 precizează că a stabilit, cu sublinierea „mai presus de orice dubiu” că același Marcu C. a dat mită… 1900 euro. Însă lui Vlăsceanu îi confiscă tot… 2600 de euro.

Cine sunt magistrații argeșeni care au făcut trafic de influență?

La pagina 185 din motivarea sentinței se scrie că „pentru intervențiile făcute direct la inculpatul Vlăsceanu sau la inculpatul Voinea sau la inculpatul Zidaru ori la inculpatul Crăciun de către magistrați, ce își desfășurau profesia în raza județului Argeș, medici, profesori, funcționari publici, directori de instituții și agenți economici de interes local, prieteni și rude, aceștia nu solicitau, în mod direct, expres sume de bani, pentru ajutorul ce urmau să-l dea sau îl dăduseră deja…” Cu alte cuvinte, judecătoarea Ramona Crețu admite în motivare că în Argeș erau magistrați ori directori de instituții care făceau trafic de influență, însă în dosar nu apare consemnat nici măcar un singur nume, după cum subliniază și Codruț Vlăsceanu în memoriul depus pe 5 septembrie la ÎCCJ. Prin urmare, fostul șef de la permise a adresat întrebarea firească: „cine sunt magistrații care au făcut trafic de influență în «Dosarul permiselor» și de ce nu se menționează și numele lor în dosar?”
Greșelile continuă pe bandă rulantă. La pagina 543, inculpatul Tinca Constantin este menționat ca „fost polițist”, însă Vlăsceanu spune că „Tinca nu a lucrat niciodată în Poliție și acest lucru se poate verifica”. Iar sintagma „fost polițist” este repetată eronat și la paginile 562, 563 și 1032.  Gafele legate de încurcarea serviciilor și funcțiilor se repetă și la paginile 1031 și 1032, de această dată erorile aparținând celor de la Curtea de Apel Pitești. Mai precis, în cele două pagini scrie că Laurențiu Bălan și Laurențiu Neagoe „angajați ai SPCRPCIV Argeș”. Lucru total fals: cei doi nu erau lucrători ai Serviciului Permise, ci aveau funcții în Poliție. Mai mult, la pagina 1032 se spune despre coinculpații Tinca Constantin, Marcu Constantin și Alexandru Nicolae că „erau foști lucrători de poliție”. O altă eroare… materială.
„La pagina 1129, instanța îi anulează permisul lui Pârvu Florian Georgian, care… nu a susținut examenul și nici nu are… permis de conducere. De altfel, nicăieri în dosar nu este menționat punctual un permis de conducere al lui Pârvu Florian Georgian și nici măcar data susținerii examenului”, a mai precizat revoltat Codruț Vlăsceanu.
Acesta mai susține că instanța nu are nicio probă că cei 32 de elevi menționați în cazul său ar fi primit chestionare punctate. Mai mult, în același memoriu trimis Înaltei Curți, Vlăsceanu spune că cei 10 elevi audiați în cazul său „au declarat răspicat că nu au dat bani, nu au fost ajutați, iar chestionarele pe care le-au primit nu au fost punctate.”
Tot în memoriul depus la Înalta Curte, la termenul din 5 septembrie a.c, Vlăsceanu spune că „pentru a deruta instanța de recurs, judecătoarea Ramona Crețu nu menționează în minuta ședinței că a fost audiat elevul Parpală Ionuț, deși acesta a fost audiat în fața instanței la 18.03.2010.”

O candidată, trecută și la disjunși, și la cei scoși de sub urmărire penală

Vlăsceanu reclamă o altă eroare mare a judecătorilor: „Instanța spune că Tinca Constantin (în realitate director al unei școli de șoferi, și nu polițist, n.red) este acuzat pentru 9 acte materiale de dare de mită lui Vlăsceanu, iar Vlăsceanu e condamnat pentru… 12 acte materiale. Unde este diferența de 3 acte materiale? În plus, la pagina 102, candidata Burnea Puia Carmen este trecută și la disjunși, dar și la cei scoși de sub urmărire penală! În aceste condiții se pune întrebarea ce a făcut judecătoarea Ramona Crețu în perioada de un an cât a durat motivarea sentinței?”
Denis Grigorescu