Citiţi şi vă cruciţi! Şeful de la Crimă Organizată spune că instinctul de judiciarist l-a făcut să creadă că un suspect este autorul unui omor

de | 26.09.2014 11:32 | Dezvăluiri

# În ianuarie 2012, la scurt timp după punerea sub acuzare a unui martor din celebrul și tărăgănatul dosar al uciderii cetățeanului Sakas Stavros, zis și ”Grecul”, comisarul-șef Iulian Sârbu (foto) a făcut un denunț la Parchet în care spune că a fost sunat de respectivul martor și că „L-am perceput pe acest individ, după voce, cam speriat și agitat. (…) Ca judiciarist l-am simțit că el este autor al evenimentului de care vorbea” # Percepțiile datorate flerului nu pot fi considerate probe care să susțină o acuzație de omor! # Crima din Găvana, soluționată cu semne de întrebare la 15 ani de la comitere!

În luna martie a acestui an piteșteanul Aurelian Nedelcu a fost condamnat de Tribunalul Argeș la 10 ani de pușcărie, pentru uciderea grecului Sakas Stavros. Toate acestea după o anchetă ce a trenat 15 ani! Mai exact, 15 ani fără o lună (pe 22 februarie 2013 a fost făcut rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată), pentru că dacă și această lună s-ar fi scurs, infracțiunea de omor s-ar fi prescris și dosarul ar fi fost clasat. Sentința nu este una definitivă încă, dosarul – unul cu multe semne de întrebare și omisiuni – fiind în faza de apel.

În luna martie a acestui an piteșteanul Aurelian Nedelcu a fost condamnat de Tribunalul Argeș la 10 ani de pușcărie, pentru uciderea grecului Sakas Stavros. Toate acestea după o anchetă ce a trenat 15 ani! Mai exact, 15 ani fără o lună (pe 22 februarie 2013 a fost făcut rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată), pentru că dacă și această lună s-ar fi scurs, infracțiunea de omor s-ar fi prescris și dosarul ar fi fost clasat. Sentința nu este una definitivă încă, dosarul – unul cu multe semne de întrebare și omisiuni – fiind în faza de apel.

Halucinant și pur și simplu penibil este un denunț făcut la Parchet în acest caz de către șeful de la Crimă Organizată, comisarul-șef Iulian Sârbu. La scurt timp după punerea sub acuzare a lui Aurelian Nedelcu, pe 5 ianuarie 2012, actualul șef al BCCO Argeș a formulat un denunț la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, în care afirmă că, pe 30.12.2011 (adică la două zile după începerea urmăririi penale împotriva lui Aurelian Nedelcu), a fost apelat pe telefonul mobil de către Nedelcu, care i-a explicat că, deși inițial a avut calitatea de martor în dosarul crimei, acum ajunsese să fie învinuit de omor și, în această situație, ar avea nevoie de un avocat. Omul l-a rugat pe cms-șef Sârbu să-i recomande un avocat. „L-am perceput pe acest individ, după voce, cam speriat și agitat. (…) Ca judiciarist l-am simțit că el este autor al evenimentului de care vorbea”, susținea cms-șef Iulian Sârbu în denunțul depus la dosar. Ținând cont de faptul că Aurelian Nedelcu este bolnav cardiac, cu operații pe cord și stent – fapt dovedit cu actele medicale depuse la dosarul cauzei, era firesc ca în momentul în care s-a pomenit acuzat de crimă să fie speriat și agitat. Însă nu la fel de firesc este ca un judiciarist cu experiență, cum este domnul comisar-șef Sârbu să susțină, ca pe o certitudine transformată în probă, că percepțiile personale i-ar fi spus că interlocutorul său este autorul faptei. Flerul este o calitate a unui polițist care îl îndrumă în anchetă, însă percepțiile datorate flerului nu pot fi considerate probe care să susțină o acuzație de omor.
Speța în cauză este una aparte, dat fiind faptul că, deși petrecută în anul 1998, abia cu trei luni înaintea intervenirii termenului de prescripție de 15 ani crima a fost soluționată de către organele judiciare. Chiar și așa, ancheta efectuată în cauză și în urma căreia a fost trimis în judecată și condamnat piteșteanul Aurelian Nedelcu, ca autor al crimei, ridică semne de întrebare importante, despre care vom discuta în cele ce urmează.

Cms-șef Iulian Sârbu vine cu o explicație jenantă: „Poate nu e formularea chiar cea mai potrivită, dar ideea era că simți un om când are ceva pe suflet”

L-am contactat mai întâi telefonic pe cms-șef Iulian Sârbu, pentru a-i solicita un punct de vedere referitor la denunțul menționat mai sus.
# De ce v-a sunat Nedelcu pe dvs, ca să-i recomandați un avocat? Vă cunoștea de mai înainte?
– Chiar nu știu. M-am trezit cu un telefon după atâția ani. I-oi fi lăsat numărul meu de telefon să mă sune dacă mai apare ceva. El inițial n-a fost suspect. Suspect a devenit ulterior. M-a sunat pur și simplu ca să-mi zică că e învinovățit de crimă și să îi recomand eu un avocat. Mă știa de atunci de la crimă și m-a sunat după 14 ani de atunci.
# Dvs. aveți experiență ca judiciarist. Ce anume v-a determinat să credeți, în urma convorbirii telefonice cu Nedelcu, că el ar fi autorul crimei?
– E simțul ăla, fler… Era speriat, era agitat, nu-și găsea cuvintele. I-am zis „băi, băiete, du-te la Parchet, sau du-te la procuror, sau du-te la avocat! eu știu ce probleme ai tu?” Dar… simți o chestie din asta, e ceva care nu se poate explica. Pe urmă am discutat cu Edi Bâlă, de la Judiciar, și m-a pus în legătură cu procurorul Petre. Și i-am spus „domne, uite, m-a sunat ăsta și era agitat”. „Da, domne, dați aici o declarație.” Pe urmă m-a chemat și în instanță.
# Ați formulat un denunț, iar în denunț ați invocat faptul că din felul în care s-a manifestat Nedelcu la telefon, ați simțit că el ar fi autorul faptei. Nedumerirea mea este că dvs ați susținut o certitudine, nu v-ați exprimat că „ar putea fi autorul faptei”, ci „mi-am dat seama că el ESTE autorul faptei”.
– Poate nu e formularea chiar cea mai potrivită, dar ideea era că simți un om când are ceva pe suflet.
# De acord, dar credeți că un denunț poate fi formulat bazându-se ca probă pe impresii personale? Chiar și dacă acestea vin din partea cuiva cu o experiență în activitatea judiciară.
– Eu am exprimat o trăire de-a mea, o chestiune pe care am perceput-o eu. Mai departe, justiția stabilește, că nu se duce el la pușcărie și nici nu-l condamnă pe ceea ce am perceput eu. Sunt martori acolo, sunt expertize, e un întreg dosar. Adică nu o să-l condamne pentru că m-a sunat el pe mine și că am simțit eu tremur în glasul lui și că era el agitat. Eu i-am spus colegului meu, Edi Bâlă, știam că are în lucru cazul ăsta și i-am spus că „uite, m-a sunat, poate îți folosește la ceva chestia asta”. Din punctul meu de vedere, am formulat denunțul la Parchet gândindu-mă că poate are vreo relevanță pentru cauză.

Omisiune gravă: în raportul de autopsie nu este precizată ora morții victimei

Totul a început în primăvara anului 1998, mai exact în 25 martie, când în parcul de lângă Cinema Lumina, în cartierul Găvana, a fost descoperit cadavrul unui bărbat, trecut de 60 de ani, pe jumătate dezbrăcat, ghemuit și sprijinit de un parapet de piatră din interiorul parcului. Acesta aparținea cetățeanului grec Sakas Stavros, domiciliat în Pitești. Criminaliștii și judiciariștii sosiți la fața locului au constatat că bărbatul prezenta urme de violență, iar ulterior, SML Argeș constata că moartea acestuia s-a datorat unei hemoragii, dilacerării și contuziei cerebrale, survenite în urma unui traumatism cranio-cerebral acut, prin lovire cu corp dur. Cu aceeași ocazie s-a mai stabilit, tot de către medicul legist, că defunctul avea în sânge o concentrație alcoolică de 1,15 gr. la mie. Bărbatul găsit decedat era dezbrăcat de indispensabili și chiloți, iar aceste obiecte de îmbrăcăminte au fost găsite, îmbibate de sânge, în imediata sa apropiere. Pantalonii au fost găsiți la o distanță de cca 20 m de cadavru. Urme de sânge s-au descoperit nu numai în jurul cadavrului, ci și pe un bolovan, despre care s-a presupus că ar putea fi obiectul cu care Stavros a fost lovit în cap de către agresorul său. Ceea ce merită reținut este faptul că, la examinarea cadavrului lui Sakas Stavros, polițiștii care au făcut cercetarea la fața locului au consemnat în procesul verbal următoarele: „Cadavrul prezintă în zona capului și a feței urme de sânge proaspăt (!!!), asemenea urme fiind prezente și pe mâini.” Veți vedea în cele ce urmează de ce am spus că acest aspect merită a fi reținut. Un alt aspect bizar îl constituie faptul că în raportul de autopsie nu este stabilită ora decesului cetățeanului grec. Iar o astfel de omisiune poate afecta grav rezultatele unei anchete. Mai este necesar să precizăm că echipa de cercetare la fața locului, alcătuită din polițiști și procuror, a sosit la locul faptei și și-a început cercetările la ora 15.20.

Un martor-cheie, audiat după șapte ani de la crimă!

Investigațiile ulterioare, consemnate ca atare și în rechizitoriul din 22 februarie 2013 al procurorului Alexandru Petre de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș, au stabilit că Sakas Stavros, cunoscut ca „Grecul”, ar fi fost în seara zilei de 24 martie 1998 în barul „La umbreluțe”, din Găvana, unde a consumat alcool, și de unde ar fi plecat în jurul orei 0:30, în stare de ebrietate. Localul unde băuse Grecul aparținea, în parte, lui Aurelian Nedelcu, acesta fiind unul dintre cei trei asociați. Grecul fiind ultimul client din acea seară, după plecarea lui în bar a mai rămas barmanița de serviciu Irina Țârlea (fostă Arsene) și iubitul ei, Constantin Stan. Ulterior, în aceeași noapte, potrivit declarațiilor de la dosar, în jurul orei 1.00, ar fi venit în bar Aurelian Nedelcu, unul dintre proprietari, care susține că voia să ridice banii proveniți din încasări. După ce a ajuns la bar, Nedelcu ar fi rămas circa 2 ore, timp în care a jucat biliard cu prietenul barmaniței de serviciu. În declarația sa, Nedelcu a menționat că, în drumul său spre bar, în momentul în care se afla în dreptul străzii ce duce spre Spitalul Județean, l-ar fi văzut pe Grec, care era singur și în stare evidentă de ebrietate, dar că acesta nu avea nicio urmă de violență la nivelul feței. Alți doi martori, audiați două zile mai târziu, pe 27 martie, au declarat că l-ar fi văzut pe grecul Sakas Stavros în dimineața zilei de 25 martie, pe la orele 9 – 9.30, adică ulterior întâlnirii sale cu Aurelian Nedelcu. Însă declarațiile care ridică suspiciuni asupra lui Aurelian Nedelcu, patronul barului, sunt cele ale iubitului barmaniței, Constantin Stan, zis Nuțu Măcelarul. Prima declarație i-a fost luată acestuia abia în anul 2005, la șapte ani de la omor, deși patronul barului, Aurelian Nedelcu, menționase încă de la prima sa declarație, din 1998, că jucase biliard cu acesta în noaptea evenimentului. Constantin Stan a susținut că în noaptea de 24/25 martie, patronul Aurelian Nedelcu ar fi venit în bar foarte agitat și a mers direct la baie, însă, trecând pe lângă el, ar fi văzut că acesta „era murdar de sânge pe mâini și avea stropi de sânge pe mânecile de la geaca cu care era îmbrăcat”. Șase ani mai târziu, pe 28 decembrie 2011, Aurelian Nedelcu, patronul barului din Găvana, a fost pus sub urmărire penală și învinuit de omor calificat asupra cetățeanului grec Sakas Stavros. Practic, s-a considerat că Nedelcu ar fi fost ultima persoană cu care s-a întâlnit Grecul, înainte de a muri. Și asta făcându-se abstracție de declarațiile martorilor care îl întâlniseră în dimineața următoare, adică la circa 8 – 9  ore după întâlnirea lui Nedelcu cu Grecul.

Încă o neregulă: ancheta s-a bazat în mare parte pe declarații luate la mulți ani după eveniment și a omis elemente relevante de la locul crimei

Aurelian Nedelcu a fost condamnat fără a se stabili care a fost mobilul crimei. De ce s-a ajuns în această situație? În primul rând pentru că ancheta a demarat greșit încă de la primele cercetări, unde s-au făcut omisiuni majore. Una dintre acestea este chiar omisiunea de a se stabili ora probabilă a decesului, situație care, dacă nu ar fi fost ignorată, ar fi putut conduce la restrângerea cercului de suspecți. Nu s-au luat în calcul unele elemente descoperite la locul faptei, care ar fi putut să fie purtătoare de probe ADN, spre exemplu două mucuri de țigări găsite în apropierea cadavrului, care au fost fixate fotografic, însă nu au fost ridicate și analizate. De asemenea, faptul că victima a fost găsită dezbrăcată de chiloți, indispensabili și pantaloni nu a fost analizată, deși ar fi putut să fie indicii ale unei agresiuni sexuale. Cât de firesc este să descoperi un cadavru în pielea goală în mijlocul orașului?! Nici măcar în raportul de autopsie nu se menționează nimic în legătură cu această posibilitate. Mai mult decât atât, dat fiind faptul că moartea Grecului a fost una violentă și că acesta nu mai avea pe el o mare parte din haine, asta ar fi putut conduce la ideea că între victimă și agresor ar fi putut avea loc o luptă, în urma căreia, de regulă, pot rămâne sub unghiile victimei probe purtătoare de ADN al agresorului. În concluzie, deși din exploatarea unor mijloace științifice s-ar fi putut descoperi multe indicii pentru aflarea adevărului, ancheta s-a bazat în cea mai mare parte pe declarațiile martorilor – și acelea luate după mulți ani de la eveniment, când memoria este afectată de scurgerea timpului – și pe testările poligraf – în situația în care Aurelian Nedelcu, bolnav cardiac și cu stent la inimă, nici nu putea fi testat în astfel de condiții, iar în caz contrar, rezultatele testării ar fi fost eronate.

La apel, judecătorul a dispus stabilirea de către IML a orei decesului

Săptămâna trecută a avut loc la Curtea de Apel Pitești primul termen din apelul declarat de Aurelian Nedelcu împotriva condamnării sale la 10 ani de închisoare pentru omor. Cu această ocazie, președintele completului, judecătorul Marius Gabriel Săndulescu, a dispus efectuarea de către Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici” a unei expertize medico-legale care să stabilească ora probabilă a decesului sau intervalul orar cel mai probabil în care s-a produs decesul lui Sakas Stavros. În scopul efectuării acestei expertize, IML a solicitat instanței de judecată să i se transmită întreg dosarul cauzei. Dat fiind faptul că fotografiile criminalistice sunt esențiale pentru asta și că este foarte importantă acuratețea redării detaliilor în imagine, judecătorul Săndulescu a mai dispus efectuarea unui duplicat după dosarul cauzei și transmiterea către IML a dosarului în original, iar la instanță să se păstreze duplicatul, până la înapoierea originalului. Și pentru că fusese admisă proba cu martori, instanța a mai hotărât prorogarea audierii tuturor martorilor pentru un moment ulterior expertizei medico-legale, pentru că stabilirea orei morții are o importanță decisivă asupra modului cum vor fi audiați aceștia. „În funcție de ceea ce ne relevă expertiza medico-legală, să vedem ce alte probe vom admite”, a completat judecătorul în cadrul ședinței publice.
Material realizat de Adriana Gândilă

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii