Ce pierde Argeşul, dacă Hidroelectrica e vândută pe bucăţi

de | 11.07.2012 22:01 | Politica si Administratie

# Vom deveni un judeţ calamitat economic. Intrarea în insolvență a Hidroelectrica SA, cel mai mare producător de energie al României, a generat nu numai un adevărat serial de scenarii despre cine și de ce se află în spatele acestei mișcări, ci și o undă de șoc asupra economiei naționale. Cel mai vehiculat, dar și cel mai sumbru scenariu ar fi acela potrivit căruia compania va fi reorganizată și activele sale vândute, bucată cu bucată, către investitori interesați de afaceri în domeniu. În Argeș, Hidroelectrica este prezentă prin Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș care gestionează instalații de profil pe teritoriul a patru județe și deține un patrimoniu uriaș, de la Barajul Vidraru la alimentarea cu apă a Capitalei. Pornind de la toate acestea, am încercat să aflăm ce poate pierde Argeșul, în cazul în care Hidroelectrica e vândută pe bucăți.

51 de centrale

Sucursala Hidrocentrale Curtea de Argeș, cu o putere instalată de  609.84 MW, utilizează potențialul hidroenergetic al râurilor Argeș, Dâmbovița, Târgului, Ialomița, Prahova, Bârsa, Ghimbășel și Turcu. Amenajările componente însumează un număr de 51 centrale hidroelectrice, microhidrocentrale și centrale hidroelectrice de mică putere, cu o energie de proiect totalizând 1.200 GWh.
Sucursala exploatează baraje arcuite și baraje tip stăvilar, iar centralele hidroelectrice sunt subterane, pe derivație și de tip baraj, fiind echipate cu turbine Francis, Kaplan, Pelton și cu turbine elicoidale EOS.

Vidraru – perla de 870 de hectare și 220 MW a coroanei

Centrala hidroelectrică Vidraru, pusă în funcțiune la 9 decembrie 1966, este cel mai important obiectiv aflat în administrarea sucursalei. Barajul Vidraru este un baraj din beton cu dublă curbură, având înălțimea de 166,6 m și lungimea la coronament de 307 m. Pentru realizarea barajului au fost necesari 480.000 mc de beton. Lacul de acumulare Vidraru are un volum total de 465 milioane metri cubi, o suprafață de 870 ha și o lungime de 14 km. În centrala subterană, amplasată la 104 m sub nivelul albiei râului Argeș, se află cele 4 turbine Francis verticale de câte 55 MW. Galeria de fugă evacuează apele uzinate la coada lacului de acumulare al Centralei hidroelectrice Oiești, pentru a fi apoi folosite pentru cascada de hidrocentrale de pe râul Argeș, până la Mihăilești (lângă București). Dintre aducțiunile secundare aferente amenajării hidroenergetice Vidraru, cele mai importante sunt Doamnei – Valea cu Pești și Topolog – Cumpăna. Schema de amenajare a centralei hidroelectrice Vidraru este întregită de hidrocentralele Cumpăna și Vâlsan, de cate 5 MW fiecare și de microhidrocentrala Călugărița, precum și de barajele arcuite din beton Doamnei, Cumpăna și Vâlsan.

Încă 16 centrale doar pe Râul Argeș

Centralele de pe cascada hidroenergetică a râului Argeș, în aval de Vidraru, sunt centrale „la zi” echipate cu câte două hidroagregate cu turbine Kaplan, având căderi între 10-20 m și puteri între 8-16 MW, în funcție de sectorul energetic în care se găsesc. Centralele sunt cu baraje la distanță (Oiești și Cerbureni), tip baraj (Curtea de Argeș, Zigoneni, Vâlcele, Budeasa, Bascov, Pitești, Golești și Mihăilești) sau centrale pe derivație (Albești, Valea Iașului, Noapteș, Băiculești, Mănicești și Merișani).

Apa potabilă și industrială pentru Câmpulung și București

Schema de amenajare a râului Dâmbovița este destinată producerii de energie electrică în centralele Clăbucet (64 MW), Rucăr (23 MW), Dragoslavele (7,7 MW), Frasin (Pi=0,6 MW), Văcărești (4,84 MW), precum și satisfacerii nevoilor de apă potabilă și industrială a municipiului București și extinderii irigațiilor din bazinele râurilor Dâmbovița și Colentina. O altă amenajare aflată în administrarea Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeș este realizată pe Râul Târgului și este destinată alimentării cu apă industrială și potabilă a municipiului Câmpulung Muscel și producerii  energiei electrice în centralele Lerești (19 MW), Voinești (5,2 MW) și Schitu – Golești (1,55 MW).

Activități în Dâmbovița, Prahova și Brașov

Alături de toate acestea, Sucursala Curtea de Argeș administrează Amenajarea Ialomița, cu hidrocentrala Dobrești (16 MW), construită între anii 1928-1930, hidrocentrala Moroieni (15 MW), inaugurată în 1953 și hidrocentrala Scropoasa, cu o putere instalată de 12 MW. În amenajarea râului Prahova sunt amplasate centralele hidroelectrice de mică putere Peleș, Sinaia 0, Sinaia 1, Sinaia 2, Sinaia 3, Nedelea 1 şi Nedelea 2. În fine, patrimoniul sucursalei este completat de 8 microhidrocentrale din zona Brașov, amplasate pe râurile Bârsa, Ghimbășel și Turcu, având o putere instalată totală de 8,26 MW.
Florin Silvestru

Distribuie!

Articol scris de Jurnalul de Arges

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii