A făcut și face în continuare vâlvă cazul doctorului Felix Sârboiu de la Spitalul Judeţean, depistat pozitiv cu COVID-19 şi care a venit la lucru bolnav mai bine de o săptămână, în ciuda insistenţelor colegilor de a sta acasă. Drept urmare, doctorul Sârboiu a îmbolnăvit până acum 27 de persoane, dintre care 14 cadre medicale şi 13 pacienţi, iar unul dintre pacienţii săi a decedat. În afară de cele 15 cadre medicale de la Spitalul Judeţean Argeş (inclusiv medicul Sârboiu), până marţi, 21 aprilie, în judeţ mai erau încă 17 cadre medicale infectate, toate de la Spitalul Municipal Câmpulung. Ca număr de cadre medicale infectate cu COVID-19, Argeşul este pe locul cinci pe ţară, după Suceava, Bucureşti, Hunedoara şi Galaţi.
Mai mult, legat de cazul doctorului Sârboiu, pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti a fost înregistrat, pe 15 aprilie, un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de zădărnicirea combaterii bolilor, iar procurorii spun despre doctorul Sârboiu că, „deşi prezenta simptomatologia specifică diagnosticului Covid-19, nu a respectat măsurile privitoare la prevenirea sau combaterea SARS-CoV-2, în condiţiile în care ar fi putut efectua testare Real-Time PCR, activitate care ar putea avea ca urmare răspândirea unei asemenea boli”.
Manu îl apără pe dr. Sârboiu și îl acuză pe prefect pentru contaminările de la Godeni și Câmpulung
Cazul doctorului Sârboiu s-a lăsat deja cu o schimbare importantă în sistemul de sănătate din judeţ. Prin ordin al ministrului Sănătăţii, pe 15 aprilie a fost demisă din funcţie Sorina Honţaru, şefa DSP Argeş. Dan Manu a criticat demiterea de la şefia DSP Argeş, motivând faptul că este o schimbare politică. Şi, în acelaşi timp, l-a apărat pe chirurgul Felix Sârboiu de la Spitalul Judeţean Argeş, infectat cu COVID-19, care a venit bolnav la lucru.
Iată câteva dintre afirmaţiile lui Dan Manu de pe pagina de facebook a Consiliului Judeţean Argeş:
„Decizia de schimbare, în opinia mea, este eminamente politică. Ce i se poate reproșa d-nei. dr. Honțaru? Evenimentele de la Câmpulung? Nicidecum. Dacă aș reproșa cuiva, acela ar fi dl. prefect. De ce? Pentru că acum două săptămâni, după ședința C.J.S.U. Argeș, în care domnia sa știa despre ceea ce se întâmplă în localitatea Godeni, nu ne-a informat, pentru a lua o hotărâre rațională, a amânat trei zile decizii urgente, care au putut duce la contaminări succesive, atât ale localnicilor, cât și ale corpului medical câmpulungean, deși eu la acea vreme l-am atenționat că nu procedează cum trebuie. De ce? Pentru că un medic șef de secție Chirurgie cardio-vasculară a ignorat suferința proprie pentru a salva pacienții săi internați în regim de urgență, minimalizându-și suferința și posibilitatea de a contamina colegii? Deși a fost rugat să se testeze, a rămas în blocul operator pentru a salva vieți. Acestea sunt riscurile în urgențele medicale. Cu toate acestea, sunt de acord cu faptul că medicul a greșit procedând astfel, precum și pentru că nu a dorit să se testeze. Unde a greșit d-na. dr. Honțaru? Cumva că nu este membru PNL? Probabil. În mandatul meu de președinte am colaborat cu patru prefecți. Cu excepția actualului prefect, zilnic sau la două zile discutam cu ceilalți despre problemele administrative. Cu dânsul nu. De ce? Este temă de partid? Greșește”.
Prefectul îl taxează pe Manu pentru desemnarea Mioveniului ca spital Covid
Replica prefectului Emanuel Soare nu a întârziat să apară săptămâna trecută: “Coordonarea activității spitalelor se realizează de către Ministerul Sănătății prin intermediul DSP. Prefectul are un rol important în acest proces, dar nu coordonează activitatea spitalelor, DSP o face. Demiterile și numirile nu se fac de către prefect, ci de către ministrul Sănătății. Evenimentele descrise în spațiul public în ultima perioadă – legate de focarele din spitalele argeșene – evidențiază grave probleme de management al instituțiilor care coordonează activitatea spitalelor. Vor fi schimbări și în managementul spitalelor, de asemenea. Sunt multe discrepanțe și deficiențe în activitatea DSP, iar acestea sunt legate de modul în care se fac raportările, modul în care se realizează anchetele epidemiologice, modul în care se fac circuitele în spitale, modul în care se verifică activitatea din spitale, modul în care se verifică respectarea procedurilor de către personalul medical, modul în care se comunică cu managerii și directorii medicali. Cine aduce în discuţie CJSU în acest caz trebuia să susţină public acest argument şi când CJSU a desemnat Mioveniul spital COVID” (aluzie la dr. Dan Manu, ca vicepreședinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, n.red.) .
Mai există un dosar penal, la Pediatrie. Părinţii a doi copii de etnie romă au făcut sesizare
Pe 13 aprilie, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești fusese deja înregistrat un prim dosar penal, în care se efectuează cercetări in rem cu sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și zădărnicirea combaterii bolilor. Conform procurorilor, personalul medical de la un spital din Piteşti ”nu ar fi dispus internarea sau testarea a doi pacienți care prezentau simptomatologia infectării cu COVID-19, activitate prin care s-au încălcat, printre altele, dispozițiile Legii nr. 46/2003 și care ar putea avea ca urmare răspândirea SARS-CoV-2”. Am aflat că personalul medical la care se face referire este de la Spitalul de Pediatrie Piteşti. Totul a început de la o plângere formulată de părinţii a doi copii de etnie romă care au fost duşi la spital cu probleme medicale. Respectivii părinţi ar fi cerut ca cei doi copii să fie internaţi imediat pentru că ar avea coronavirus. Surse apropiate anchetei ne-au precizat că, din primele indicii, copiii nu ar fi avut simptome specifice COVID-19. În cele din urmă, după mai multe ore şi după ce părinţii au făcut scandal, copiii au fost internaţi într-o rezervă şi au fost testaţi pentru a se vedea dacă au sau nu coronavirus.
Denis Grigorescu
