„Niciun popor nu știe mai bine să-și bată joc de propria istorie așa cum o facem noi, românii. Ne lăudăm cu Brătienii, cei care au avut o contribuție atât de importantă la făurirea statului român modern și la Marea Unire, dar lăsăm casa lui Ionel Brătianu să se prăbușească, să mucegăiască, să fie mâzgălită cu grafitti, înconjurată de gunoaie și de șobolani și de vagabonzi care fac ritualuri de magie neagră pe balconul unde altădată ieșea Brătianu. Ceea ce se întâmplă cu clădirea Așezămintelor Brătianu este una dintre cele mai mari rușini ale României ultimilor 36 de ani. Casa în stil neoromânesc construită în mai multe etape, începând cu 1908, pentru familia Brătianu de arhitectul Petre Antonescu era, la acea vreme, una dintre cele mai frumoase din București, chiar dacă nu printre cele mai luxoase...” scrie Retro București.
Ionel Brătianu a întemeiat în 1921 Așezământul Cultural Ion C. Brătianu, în memoria tatălui său. Fundația susținea cercetarea istorică și publica documente, monografii și studii. După ce a murit Ionel, soția sa, Elisa Brătianu, a înființat Așezământul cultural Ion I. C. Brătianu, cu același scop, de a susține cercetarea isorică, dar și pentru promovarea memoriei politicianului liberal. A donat fundației casele și terenul și s-a implicat constituirea valoroasei biblioteci a Brătienilor, cu 25.000 de volume și o mare sală de lectură, construită tot de Petre Antonescu. Biblioteca, care conținea cărți vechi extrem de valoroase, era, desigur, deschisă publicului. În timpul războiului, clădirile au fost avariate de bombardamente, iar cărțile au fost mutate în subsol, pentru a fi protejate. Când au venit la putere, comuniștii au naționalizat clădirile (în 1948) chiar dacă scopul acestora era, de multă vreme, unul public.
Citește și Gest de solidaritate. Primăria Ștefănești, alături de familia afectată de incendiu
„Așezămintele au fost împărțite între diverse instituții, ceea ce a încurcat și a amestecat lucrurile atât de mult, încât nici în ziua de azi nu e sută la sută sigur cine mai e proprietar pe care parte din clădire și cine e responsabil pentru halul de degradare în care a ajuns. Până în 2012 au existat aici activități, iar lucrurile au funcționat cumva, târâs-grăpiș, dar de atunci stă goală. Reparații nu a mai făcut nimeni, iar pericolul de prăbușire crește pe zi ce trece. Fapt e că imobilul, care este monument istoric, se află în domeniul public al statului și este administrat astăzi de Biblioteca Națională a României.
În 2023 Ministerul Culturii a anunțat că a fost semnat un contract pentru elaborarea documentației de de Avizare a Lucrărilor de Intervenții pentru consolidarea și reabilitarea Așezămintelor Ion I. C. Brătianu. Investițiile sunt finanțate prin Acordul-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consilului Europei, destinat reabilitării patrimoniului construit. Sună pompos și dătător de speranță, dar după asta n-a mai urmat nimic. Sau nimic despre care să se știe public.
În schimb, starea de degradare în care a ajuns această clădire de parimoniu, parte a istoriei noastre, este cât se poate de publică.
Anul viitor, in 2027, se împlinesc o sută de ani de la moartea lui Ionel Brătianu. Cred că, oricât de bine ar fi înțeles relativitatea lucrurilor în istorie, nu și-ar fi putut imagina că la o sută de ani de la moartea lui, se va alege praful de casa pe care a iubit-o”, se arată într-o postare care a produs multă indignare în social media, printre oamenii de cultură.
Foto Retro București
0 Comentarii