Candidat la Camera Deputaţilor, Gelu Tofan propune modificarea legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor

de | 5.11.2020 13:20 | Actualitate, Politica si Administratie

Gelu Tofan, vicepreședinte PNL Argeș, este de părere că, mergând pe practica europeană, pe practica judecătoriilor Curții Europene de Justiție și având în vedere situația financiară la nivel național, aplicarea unui procent de 70% din ultimul salariu neimpozabil al magistratului în funcție este constituțională și chiar în acord cu principiile europene. În ceea ce privește vârsta de pensionare, vicepreședintele PNL este de părere ca vârsta de 65 de ani este vârsta la care poate beneficia magistratul de pensie de serviciu.

Proiect de modificare a articolului 82 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Forma actuală a art. 82, alin. 1 din Legea 303/2004

(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Forma modificată a art. 82, alin. 1 din Legea 303/2004

(1) Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 30 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevazută de anexa 5, Legea 263/2010 de pensie de serviciu, în cuantum de 70% din baza de calcul reprezentată de salariul de bază neimpozabil.

       Citește și Am avut dreptate în ceea ce am scris încă din august! / „Libertatea” confirmă dezvăluirile din „Jurnalul”: Dacia a fost cel mai mare focar de Covid din Argeş

Motivarea modificării

Pensia de serviciu a judecătorilor și procurorilor a fost introdusă în art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească în anul 1997, dispozițiile legii fiind preluate în art. 82 și următoarele din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care prevăd expres:
– sfera beneficiarilor pensiei de serviciu;
– condițiile de vechime și de vârstă în funcția de magistrat;
– pensia anticipată și calculul pensiei raportat la 80% din salariu sau indemnizația aferentă ultimei luni dinaintea datei pensionării;
– precum și celelalte drepturi specifice.
Salarizarea şi celelalte drepturi conexe, cum ar fi dreptul la pensie, ale magistraților s-au stabilit ţinându-se seama de: locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de importanţa socială a muncii, de participarea personalului din cadrul fiecărei categorii la buna funcţionare a sistemului judiciar, de răspunderea, complexitatea, riscurile pe care le presupune exercitarea fiecărei funcţii, de obligaţia de păstrare a confidenţialităţii, de pregătirea profesională, de incompatibilităţile şi interdicţiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal, precum şi de exigenţele impuse de documentele internaţionale privind funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi statutul magistraţilor.

În ceea ce privește dreptul la pensie al magistraților europeni, vârsta de ieșire la pensie a judecătorilor Curții Europene de Justiție este 65 de ani. De asemenea, aceștia primesc o pensie reprezentând 70% din salariul de bază neimpozabil, și nu din salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, așa cum este prevăzut în legislația românească.
În majoritatea statelor europene este instituită obligația constituțională de a garanta judecătorului, la încetarea funcției, plata unei pensii al cărei nivel să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimului salariu de bază neimpozabil, fiind astfel transpuse adecvat Directivele nr. 86/378/CEE și nr. 96/97/CEE și fixându-se pensii între 70-85% din această remunerație. Astfel, mergând pe practica europeană, pe practica judecătoriilor Curții Europene de Justiție și având în vedere situația financiară la nivel național, consider că aplicarea unui procent de 70% din ultimul salariu neimpozabil al magistratului în funcție este constituțională și chiar în acord cu principiile europene mai sus enunțate.
În ceea ce privește vârsta de pensionare, considerăm că vârsta de 65 de ani este vârsta la care poate beneficia magistratul de pensie de serviciu. Această vârstă este și vârsta standard de pensionare în cazul magistraților europeni, vârsta de la care magistratul poate beneficia de pensie de serviciu. Mai mult decât atât, în acord cu principiul egalității în fața legii, principiu constituțional evocat în art. 16 din Constituție, considerăm ca și stagiul de cotizare minim necesar în vederea accesării pensiei de serviciu să fie de 35 de ani, stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea 263/2010 pentru toți pensionarii sistemului public de pensie. Stabilirea unei vârste standard și a unui stagiu complet de cotizare diferit în cazul magistratului care solicită pensia de serviciu ar încălca principiile constituționale prevăzute de art. 16 din Constituția României, precum și ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.
M.S.

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii