# Primarul Liviu Ţâroiu a primit propuneri de la Asociația ”Salvați Câmpulungul și Muscelul” pentru îmbunătăţirea proiectului de reabilitare a Bulevardului Pardon
Cu un contract semnat încă din februarie 2019, dar cu lucrări neîncepute, proiectul Câmpulungului de „Reabilitare strada Negru Vodă şi strada Republicii de la intersecţia cu strada Poenaru Bordea până la intersecţia cu strada Petre Zamfirescu” a atras atenţia societăţii civile, o reacţie pertinentă venind din partea Asociaţiei „Salvaţi Câmpulungul şi Muscelul”.
Şi nu fără temei, în condiţiile în care, cu explicaţia primarului Liviu Ţâroiu că „aşa a considerat proiectantul”, un alt obiectiv important al municipiului muscelean, Piaţa Primăriei, s-a transformat hidos într-un spaţiu plin de chinezării şi betoane, nemaivorbind de faptul că lucrarea care trebuia să fie gata în ianuarie 2019 nu a fost recepţionată nici acum. Iar un alt motiv în plus este constituit de atribuirea lucrărilor de reabilitare a Bulevardului Pardon (străzile menţionate: Negru Vodă şi Republicii) către o asociere de firme din care fac parte şi societăţile care s-au ocupat de Piaţa Primăriei, în cauză fiind companiile familiei Răuţoiu.
Potrivit primarului, bulevardul nu a intrat în execuţie fiindcă au apărut nişte neînţelegeri cu proiectantul, ca să nu mai precizăm faptul că de proiect trebuia să se ocupe tot firmele Răuţoilor, cu tot cu întârziere. Acum, teoretic, există şi documentaţia necesară, rămâne de văzut când va binevoi executantul să se ocupe şi de un obiectiv câmpulungean renumit în întreaga ţară. Dar nu oricum, iar asta fiindcă cei de la Asociaţia „Salvaţi Câmpulungul şi Muscelul”, bazându-se pe ideile venite din partea unor membri specialişti în arhitectură, proiectare şi construcţii, au comunicat administraţiei locale câteva propuneri de modificare a proiectului.
Se cere punerea în valoare a Turnului Bărăției
ASCM i-a sugerat primarului ca renumitul reper al Câmpulungului să aibă căile pietonale şi rutiere acoperite cu piatră cubică naturală şi plăci de granit natural, nu cu pavajul şi asfaltul prevăzute în proiect. Se cere, de asemenea, eliminarea spaţiilor de parcare şi montarea unor picheţi de blocare a căilor de acces rutier, în ideea că bulevardul poate deveni, în anumite zile şi între anumite ore, doar zonă de acces pietonal, pentru promenadă. Alte modificări pertinente vizează punerea în valoare a Turnului Bărăţiei, marcarea zonei de acces în Grădina Publică Mersi şi evitarea „tăierii” bulevardului în capătul nordic al acestuia.
Cătălin Ion Butoiu
