Un fenomen real care ia amploare în școli este bullying-ul, fie el verbal, fizic sau online. Elevii pot fi intimidați, hărțuiți, amenințați cu bătaia, umiliți în public sau excluși din grup din cauza particularităților și, din păcate, deși subestimate, efectele sunt copleșitoare. Încă din toamnă, Jurnalul de Argeș a demarat o campanie de presă anti-bullying prin care aducem în lumină eforturile de prevenire a violenței școlare. În această ediție, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, Daniela Felicia Ciocîrlan, ne explică fenomenul așa cum poate fi absorbit din perspectivă juridică.
„Termenul bullying vine din limba engleză și se traduce prin acțiuni de hărțuire, umilire și comportament agresiv – fizic ori verbal – asupra unei persoane, între copii sau adulți, la școală, în cercul de prieteni sau la locul de muncă. Această noțiune nu are o reglementare distinctă în Codul penal, fiind transpusă în legislația românească prin incriminarea unor infracțiuni care reflectă conceptul de violență, precum violența în familie, amenințarea, hărțuirea, șantajul, violarea vieții private. Acestea se regăsesc în Codul Penal la Titlul I, sub denumirea de infracțiuni contra persoanei și sunt împărțite în diferite capitole în funcție de valorile sociale lezate prin săvârșirea acestor fapte. La nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești au fost înregistrate și soluționate cauze care au vizat fapte de natură penală săvârșite de minori, cele mai multe în incinta unității școlare, existând și unele situații în afara unității școlare ori alte locuri publice”, ne-a declarat prim-procurorul Daniela Felicia Ciocîrlan.
În 2024, Biroul de Siguranță Școlară din cadrul IPJ Argeș a fost sesizat în cazul a 17 dosare penale pentru agresiuni fizice sau verbale între minori. „O parte din aceste dosare au fost soluționate prin clasare (pe temeiul cauzei de neimputabilitate a minorității, identificarea unor cauze justificative, lipsa vinovăției prevăzute de lege etc) și o parte sunt încă în lucru, necesitând în continuare efectuarea de cercetări”, ne-a mai spus șefa Parchetului.
Două rechizitorii pentru cazuri grave de violență între elevi
Prim-procurorul ne-a povestit și două cazuri mai grave de violență între elevi petrecute în 2023, pentru care au fost întocmite rechizitorii care au vizat lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice. Primul incident s-a petrecut în dimineața zilei de 22 septembrie 2023, între doi elevi de clasa a XII-a, pe scările Liceului Tehnologic Construcții de Mașini Mioveni. Băiatul de 17 ani a împins cu putere o colegă pe holul primului etaj, a izbit-o foarte tare de zid și apoi de podeaua din ciment. Fata a avut nevoie de 40 de zile de îngrijiri medicale. Profesorii au văzut totul și l-au îndepărtat pe agresor de victimă. Băiatul a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, apoi a fost arestat la domiciliu. Celălalt caz s-a petrecut pe 4 octombrie 2023, în jurul prânzului, când un minor în vârstă de 17 ani l-a lovit cu pumnul în față pe un elev din clasa a X-a, în curtea Colegiului Tehnologic „Dimitrie Dima” Pitești. Băiatul lovit a avut nevoie de circa 25 de zile de îngrijiri medicale, iar inculpatul a fost plasat sub control judiciar pe o perioadă de 60 de zile, neavând voie să se mai apropie de victimă.
Sancțiunile penale care pot fi aplicate minorilor sunt măsurile educative, neprivative sau privative de libertate
Prim-procurorul Parchetului ne-a explicat și modalitatea de răspundere penală a minorilor, reglementată la art. 113-115 din Codul Penal. „Minorul cu vârsta cuprinsă între 14-16 ani răspunde penal numai dacă se stabilește că a săvârșit fapta cu discernământ, iar cel care are 16 ani împliniți răspunde penal potrivit legii, întrucât se prezumă existența discernământului. Sancțiunile penale care pot fi aplicate minorilor sunt măsurile educative, acestea fiind clasificate în neprivative (stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână, asistarea zilnică) și privative de libertate (internarea într-un centru de detenție și internarea într-un centru educativ). Măsurile educative pentru minori sunt detaliate pe larg la articolele 117-125 din Codul Penal, fiind reglementate perioadele pentru care se pot dispune, obligațiile care incumbă minorilor, modul de realizare a supravegherii acestora pe durata măsurilor educative, instituțiile implicate în executarea lor și procesul de reeducare a minorilor. În vederea stabilirii unei sancțiuni pentru minori, prezintă relevanță referatul de evaluare întocmit de serviciul de probațiune ori reprezentanții centrului educativ ori de detenție, aceștia efectuând, în urma unui dialog, propuneri motivate referitoare la natura şi durata programelor de reintegrare socială pe care minorul ar trebui să le urmeze, precum şi la alte obligaţii ce pot fi impuse acestuia de către instanţă”.
„Numărul trimiterilor în judecată este unul scăzut”
Deși incidentele de violență între elevi nu sunt în scădere, observăm că foarte puține cauze ajung și în fața instanței. „Violența exercitată de minori, mai ales în cadrul unităților școlare, constituie, de fiecare dată, un motiv de îngrijorare pentru comunitate și totodată de reflectare asupra cauzelor care o generează, mai ales că în prezent se constată o traiectorie ascendentă atât din perspectiva numărului incidentelor, cât și a varietății împrejurărilor de comitere. Numărul trimiterilor în judecată al acestui de gen de fapte penale este unul scăzut, date fiind limitele răspunderii penale ale minorilor și eventuale cauze care înlătură caracterul penal”, concluzionează prim-procurorul Daniela Felicia Ciocîrlan.
0 Comentarii