Un fenomen real care ia amploare în școli este bullying-ul, fie el verbal, fizic sau online. Elevii pot fi intimidați, hărțuiți, amenințați cu bătaia, umiliți în public sau excluși din grup din cauza particularităților și, din păcate, deși subestimate, efectele sunt copleșitoare.
Încă de anul trecut, „Jurnalul de Argeș” a demarat o campanie de presă anti-bullying prin care aducem în lumină eforturile de prevenire a violenței școlare. Psihologul doctor Andra Văsîi lucrează de 18 ani la Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră al Politehnicii București-Centrul Universitar Pitești. Aici vin studenții care au nevoie de sprijin și consiliere universitară. Am fost la biroul d-nei psiholog și am vorbit despre cum poate experiența de bullying să fie folosită ca resursă motivațională.
Bullying-ul în școală poate părea inofensiv; mici glume între colegi, porecle sau râsete pe la spate, dar psihologul confirmă că fenomenul poate avea un impact pe termen lung dacă nu este oprit. „Cea mai des întâlnită formă de tulburare, în zona de traumă în copilărie, este depresia, pe care o regăsim în zilele noastre. Acea stare de tristețe care se perpetuează pe un număr de luni până la un număr de ani. Și duce la destabilizare în planul de răspuns psihologic al persoanei respective, care nu mai reușește să se conecteze cu activitățile cotidiene pe care le are de îndeplinit”, ne-a declarat Andra Văsîi.
Aceasta subliniază că experiența traumatizantă poate să te motiveze numai dacă evenimentul nu a fost unul care a zguduit tare din temelii. „Poate a fost doar o discuție mai aprinsă sau o reacție nepotrivită, lucruri care nu au fost atât de impactante pentru persoana respectivă. Dacă vorbim deja de repetarea unor evenimente traumatice, acolo lucrurile nu mai sunt motoare catalizatoare, din contră, sunt factori perturbatori majori, semnificativi!”
Ne-a recomandat și exerciții de canalizare a furiei/rușinii în direcția motivațională, printre acestea numărându-se verbalizarea, întâlnirile cu prietenii, „înconjoară-te de prieteni”, și ținerea unui jurnal. Aceste tehnici sunt folosite și la Centrul de Consiliere și Orientare în Carieră de la CUPIT. Verbalizarea, împărtășirea nevoilor celorlalți, ajută la detensionarea studentului. Se face însă gradual, în etape, pentru a nu-l face pe student să fe mai anxios. Studentul mai lucrează și exerciții tematice în fișe de lucru. Alte tehnici folosite în dialogul cu el sunt metafora și pauza, când studentul nu se deschide emoțional ușor și are nevoie de niște ancore metaforice, jocuri de rol, personaje din poveste sau cartonașe cu afirmații.
Psihologul ne-a dat și un exemplu real de reușită în urma unei experiențe traumatizante. O studentă de la Centrul Universitar Pitești, specializarea Terapie Ocupațională, după ședințe de psihoterapie și consiliere, chiar a lansat o carte, sub tiparul Bibliotecii Naționale, bazată pe experiența personală.
„Să nu piardă nicio zi din viața lor aducându-și critică sau vinovăție”
În final, psihologul are și un mesaj pentru cei care încă poartă urmele bullying-ului. „Să nu piardă nicio zi din viața lor aducându-și critică sau vinovăție. Dacă sunt în școală și au un profesor cu care rezonează mai bine și pe care îl văd acea luminiță de la capătul tunelului, să meargă și să se deschidă către dumnealui, ca să fie îndrumați către specialiști. Cu atât mai binevenit este mesajul specialistului din școală, al consilierului care există în fiecare unitate; să meargă către dumnealor, să își deschidă întâi sufletul prietenește și apoi să intre în procesul acela de lucru concret. Pentru că va conta mult la dezvoltarea și la evoluția lor nu doar profesională, ci și personală. E important să fie bine cu ei, să fie sănătoși, în echilibru și să trateze situația cu destul de multă seriozitate, pentru că seriozitatea asta înseamnă sănătate”.
0 Comentarii