Un fenomen real care ia amploare în școli este bullying-ul, fie el verbal, fizic sau online. Elevii pot fi intimidați, hărțuiți, amenințați cu bătaia, umiliți în public sau excluși din grup din cauza particularităților și, din păcate, deși subestimate, efectele sunt copleșitoare. Încă de anul trecut, „Jurnalul de Argeș” a demarat campania de presă „Fără bullying în țcolile argeșene”, prin care aducem în lumină eforturile de prevenire a violenței școlare.
În misiunea de a crește șansele de reintegrare a persoanelor private de libertate și de a preveni infracțiunile în rândul tinerilor, Penitenciarul Mioveni desfășoară de mulți ani acțiuni de prevenție în școli și îi primește pe elevi și profesori în tururi ghidate în unitate. Inspectorul principal de poliție penitenciară Andreea Milandru este șef Serviciu Asistență Psiho-Socială și coordonatorul proiectului „Dincolo de Aparențe”, despre care ne-a povestit în această ediție.
„Dincolo de Aparențe” este un proiect național interinstituțional, de care se ocupă în Argeș Inspectoratul Școlar Județean, Inspectoratul de Poliție Județean, DGASPC și Penitenciarul Mioveni. Se desfășoară în instituțiile de învățământ, conform unei planificări realizate anual, iar, din 2025, Penitenciarul Mioveni este partener în paralel și al proiectului „Dincolo de Aparențe” din județul Dâmbovița.
Prin aceste acțiuni se încearcă eliminarea mai multor comportamente de risc din școli. „Pe lângă traficul și consumul de droguri, discutăm despre violență, despre bullying, despre ce înseamnă săvârșirea infracțiunii, care sunt consecințele săvârșirii unei infracțiuni, ce se întâmplă în penitenciar, pentru ca toți elevii să aibă o imagine de ansamblu asupra acestei instituții, care, până la urmă, are rolul de reeducare și de prevenire a săvârșirii de infracțiuni, pe lângă rolul de a pedepsi. Abordăm foarte multe subiecte, toate sunt de interes și am reușit, de-a lungul timpului, să ne adaptăm destul de bine discuțiilor, iar copiii să rămână cu informații care le sunt utile pentru viitor”, ne-a declarat inspectorul principal Andreea Milandru.
Elevii sunt impresionați mai ales de poveștile spuse de deținuții aflați în curs de reabilitare. „Își povestesc viața în așa fel încât să ajungă acolo unde trebuie, elevii să înțeleagă faptul că fiecare infracțiune sau fiecare faptă violentă are și repercusiuni, intervine privarea de libertate. Au fost impresionați și au rămas după desfășurarea activității să discute mai îndeaproape cu persoanele private de libertate, tocmai pentru că îi marchează. Nu tot timpul ai ocazia să discuți cu oameni care ajung să săvârșească o infracțiune și să fie condamnați, motiv pentru care au primit cu interes de fiecare dată activitățile pe care le organizăm”, ne-a mai spus inspectorul principal.
Pe lângă acest proiect, elevii, chiar și din Vâlcea și Dâmbovița, fac vizite periodic la Penitenciarul Mioveni. Până la finalul lui 2025 au fost vizitați în jur de 550-600 de elevi și 60 de cadre didactice. Iar pentru restul anului școlar au fost deja planificate ieșiri în comunitate la școli unde au fost identificate comportamente de risc. „Am încercat să acoperim cele mai multe instituții de învățământ din județul Argeș, acum completăm lista și ne propunem să ne și extindem. Avem o activitate planificată în aprilie 2026 la o școală din Valea Mare-Pravăț. Acesta este scopul nostru pe care l-am înțeles și noi. Și am învățat extrem de multe de la elevi, am învățat și despre dependențe, și despre bullying, împreună cu ei, și despre violență în linii generale și ne-am adaptat dorinței lor. Cele mai marcante momente sunt cele în care, după finalizarea activității, vin elevi și ne spun: avem și noi un coleg care consumă sau care este violent, nu știm cum să îl ajutăm, cum putem să îl ajutăm? Și atunci, înseamnă că noi ne atingem obiectivul”, a evidențiat reprezentantul instituției.
În fața elevilor vin deținuții cu o conduită exemplară, fără dosare pe rol și „care transmit emoție și adevăr”
Deținuții au un discurs natural în fața tinerilor, pe care îi povățuiesc de bine. Înainte însă, ei trec printr-un proces riguros de selecție. „Asistenții sociali și psihologii discută în prealabil cu aceștia, tocmai pentru a înțelege că există o dorință de schimbare acolo. Dacă omul nu vrea să se schimbe și nici nu vrea să povestească exact cum a ajuns în această postură, atunci clar nu avem cum să ieșim în fața elevilor cu cineva care nu este asumat și care nu dorește să povestească deschis ce s-a întâmplat. De regulă, toți cei pe care noi alegem să îi selecționăm pentru ieșirile în comunitate sunt deținuți care prezintă această dorință de schimbare și după fiecare activitate se încarcă cu emoție pozitivă și își doresc și mai tare să se apropie de perioada de după executarea pedepsei, pentru a reveni în comunitate”, a lămurit Andreea Milandru.
Anul trecut, de exemplu, au ieșit în comunitate peste zece deținuți de la care pot fi desprinse învățături, care interacționează bine cu elevii și răspund punctual la întrebări. „De regulă îi rulăm pe aceiași care se descurcă foarte bine și care transmit emoție și adevăr”, a completat coordonatorul proiectului.
Penitenciarul ia și măsuri stricte de securitate, întrucât deținuții trebuie să îndeplinească anumite condiții, prevăzute în legislație. „Sunt verificați, nu poate ieși oricine în comunitate, trebuie să aibă o conduită exemplară, să nu aibă abateri disciplinare, să nu fie sancționați disciplinar, să nu aibă alte dosare pe rol care ar putea încurca sau inflența cumva procedura legală. Sunt verificați din toate punctele de vedere. Nu ne permite nici legislația și nici noi nu ne permitem să ieșim cu oricine în comunitate”, a explicat Andreea Milandru.
Ieșirile în comunitate sunt desfășurate de către Serviciul de Asistență Psiho-Socială, format din psihologi și asistenți sociali. Iar de tururile din interiorul penitenciarului se ocupă purtătorul de cuvânt, până la momentul întâlnirilor cu deținuții.
Un deţinut condamnat la 25 de ani a ales să se schimbe în Penitenciar. „Şi noi avem de învăţat de la această persoană privată de libertate”
Un deținut condamnat la 25 de ani de închisoare este unul dintre cei care au ales să se schimbe și care impresionează mereu cu povestea sa.
„Este o persoană privată de libertate cu care noi am rezonat foarte bine. Este condamnat pentru omor, o pedeapsă de 25 de ani, ceea ce înseamnă foarte mult. Omul acesta a înțeles că penitenciarul nu înseamnă involuție, ci că poate fi locul unde tu să evoluezi și să te apropii mai mult de Dumnezeu. Cu toată infracțiunea săvârșită, destul de violentă, motiv pentru care a și primit această condamnare foarte mare, el s-a dezvoltat pe plan personal foarte mult, a citit foarte mult, a înțeles că a greșit și a ales să iasă în comunitate tocmai pentru a le expune elevilor prin ce a trecut și cum a început să consume. Nu avea un climat familial propice dezvoltării, tatăl lui avea niște probleme în ceea ce privește violența îndreptată împotriva membrilor familiei. Le explică atât de frumos că totul pleacă din familie, de la niște traume pe care le trăiești la un moment dat și se răsfrâng aceste traume pe parcursul prezentului și viitorului tău, iar el a ales să înțeleagă și să se îndrepte. Sunt destul de puțini cei care fac asta.
Părinții lui acum sunt bolnavi și suferă foarte tare că nu este aproape de ei, dar alege să meargă în comunitate pentru a-și ajuta semenii, pentru a-și ajuta nepoții. Pentru că are și nepoți pe care îi iubește foarte tare. Mereu când mergem la licee se gândește că în fața lui sunt nepoții și le vorbește atât de deschis și de frumos, încât și noi avem de învățat de la această persoană privată de libertate. M-a marcat faptul că are o pedeapsă mare și, de regulă, cei care au pedepse mari săvârșesc destul de multe abateri disciplinare, nu încearcă să îndrepte ceva, se acomodează cu ideea că pedeapsa este foarte mare și ce au de făcut? Anii aceștia tot îi vor petrece în penitenciar. Ei, el a ales să înțeleagă și să facă lucrurile altfel, iar pentru noi asta înseamnă reintegrare socială”, ne-a povestit Andreea Milandru.
„Există această etichetare a persoanelor private de libertate, pe care noi încercăm nu neapărat să o ştergem, dar să arătăm că se poate şi în alt fel”
Am întrebat-o și ce a motivat-o să se implice în aceste programe. „Dorința de a produce o schimbare și de a aduce ceva bun comunității, pentru că există această stigmatizare și etichetare a persoanelor private de libertate, pe care noi încercăm nu neapărat să o ștergem, dar să arătăm că se poate și în alt fel. Sunt și alt fel de oameni, nu sunt toți la fel. Este foarte tristă această generalizare. Motiv pentru care noi am ales să ieșim în comunitate și să arătăm oamenilor că sunt și alt fel de oameni și că sunt oameni deschiși, care vorbesc despre ce s-a întâmplat și care își asumă.
De multe ori ni se întâmplă nouă să nu ne asumăm anumite lucruri, cei aflați în libertate, nu ne trage nimeni de mânecă sau la răspundere, dar ei sunt primii arătați cu degetul”, este de părere inspectorul principal de poliție penitenciară Andreea Milandru.
0 Comentarii