„Camera de Comerţ şi Industrie Argeş se află între primele 10 din ţară ca dinamică şi rezultate”

de | 14.10.2015 21:56 | Politica si Administratie

# Daclară Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României

Săptămâna trecută, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihai Daraban, a vizitat judeţul Argeş, însoţit de secretarul Camerei de Comerţ a României, Traian Caramanian, această deplasare făcând parte dintr-un amplu program de vizitare a tuturor camerelor de comerţ din ţară. În cadrul acestui eveniment, l-am abordat pe preşedintele Mihai Daraban, care a acceptat cu amabilitate să ne ofere un interviu.

# Dle preşedinte, pe ce loc ați plasa CCI Argeș ca dinamică și rezultate în rândul Camerelor de Comerț din țară?
– Camera de Comerţ şi Industrie Argeş este, zic eu, între primele 10 camere de comerţ din ţară. În general, camerele de comerţ sunt puternice acolo unde şi judeţele, din punct de vedere economic, sunt puternice. N-are cum să nu existe o simbioză, aici, între potenţialul economic al judeţului şi camera de comerţ.

„Industria auto mai poate oferi în continuare foarte multe locuri de muncă”

# Care ar fi – cu excepția industriei auto – zonele unde preconizați creșteri și oportunități pentru economia argeșeană?
– Cred că în continuare orizontala auto mai poate oferi foarte multe locuri de muncă, nu în ultimul rând turismul şi, bineînţeles, totul este legat de ceea ce poate oferi judeţul unui potenţial investitor. Plecând de la terenuri în concesiune pentru marea economie, personal calificat. Trebuie să existe, cum spunem noi, un bid book al judeţului, un caiet de sarcini al judeţului respectiv.
# Ați semnat, acum trei luni, un protocol cu Ministerul Educației, privind sprijinirea școlilor profesionale. Cum evoluează acel protocol? De ce e nevoie pentru ca învățământul profesional să nu mai fie cantonat în trecut și pentru ca învățământul românesc și economia reală să nu mai fie două linii paralele?
– Procesul este în derulare. Preşedinţii de camere de comerţ din ţară sunt în discuţii cu agenţii economici pentru ca dânşii, care reprezintă fundamentul acestui protocol, să vină cu necesarul de forţă de muncă pe un termen de minim trei ani, pentru că vorbim de chestiuni de lungă durată, nu vorbim de nişte cursuri care se fac de pe o lună pe alta. Odată ce agenţii economici vor veni cu necesarul de locuri de muncă, atunci se pot pregăti în conformitate şcolile profesionale. Se adresează în special copiilor care termină opt clase. E vorba de învăţământ de trei ani sau patru ani în care prima parte este mai mult teoretică şi are o componentă de 30% practică la agentul economic care îl va angaja, urmând ca pe măsură ce trec anii acest raport să se inverseze, în ultimul an urmând, de fapt, să predomine componenta practică şi mai puţin cea teoretică, dar omul având de la început un loc de muncă fără niciun fel de probleme. De fapt, este modelul dual german. Roata e deja inventată şi, ca în multe alte sectoare, trebuie copiată legislaţia pentru că, zic eu, vom trece mult mai repede de această tranziţie.

„În Argeş, 21.138 de agenţi economici figurează activi, dar şi-au depus bilanţul la organele fiscale doar 15.050”

# Vorbeaţi de anumite probleme de statistică la nivelul judeţului Argeş, în ceea ce priveşte agenţii economici. La ce anume v-aţi referit?
– Sunt 21.138 de agenţi economici care figurează activi, dar şi-au depus bilanţul la organele fiscale doar 15.050. Aici este o discrepanţă care se regăseşte şi la nivel naţional, unde sunt 766.641 cei care figurează activi – vorbim de persoane juridice, nu de persoane fizice – dar bilanţul l-au depus 647.149. Aici trebuie întrebate instituţiile statului, în speţă Fiscul şi Registrul Comerţului, de ce există această anomalie.
Iustina Harco-Burcea

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii