CALENDAR CREȘTIN ORTODOX: Sfântul Voievod Ștefan cel Mare 

de | 2.07.2022 08:41 | Actualitate, Cultură, Home

Sfântul Ștefan cel Mare  s-a născut din binecredincioșii creștini Bogdan Vodă, fiul lui Alexandru cel Bun, din neamul Mușatinilor, și din Doamna Oltea Maria, din neamul Basarabilor.

 Sfântul Ștefan cel Mare a fost domnitor al Moldovei între anii 1457-1504 și este cunoscut ca apărător al creștinătății. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a canonizat pe 20 iunie 1992. Potrivit Tradiției mergea de tânăr la cuviosul David Daniil Sihastru. Așa ne explicăm de ce nu a fost numai un apărător al țării, ci și un mărturisitor al credinței.

Citește și: CE TREBUIE SĂ REPARĂM MAI ÎNTÎI: Învăţământul sau societatea?

Slujirea Sfintei Biserici era o rațiune a existenței sale. Nenumărate documente ale cancelariei domnești stau mărturie peste veacuri: “Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, care arzând de dumnezeiasca credință și iubire a cuvântului lui Dumnezeu fiind …”. În pisania bisericii mari din Mânăstirea Neamțu, din 1497, citim: “Doamne Hristoase, primește biserica aceasta, pe care am zidit-o cu ajutorul Tău, întru slava și cinstea Sfintei și slăvitei Tale Înălțări de la pământ la cer; și Tu, Stăpâne, acoperă-ne cu mila Ta de acum și până în veac. Io Ștefan Voievod …”.

Plina de semnificație duhovnicească este ruga Sfântului Ștefan cel Mare înfățișată pe steagul biruințelor sale cu chipul Marelui Mucenic Gheorghe “purtătorul de biruință” ucigând balaurul cel cu multe capete. “O, răbdătorule de patimi și purtătorule de biruință, Mare Mucenic Gheorghe, care în nevoi și nenorociri ești grabnic apărător și ajutător și celor necăjiți bucurie nespusă, primește de la noi și această rugăciune a smeritului robului Tău, domnul Io Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei …”.

Sfântul Voievod Stefan a trecut la cele vesnice în anul 1504 și a fost înmormântat la Manastirea Putna.

Pentru că multi contemporani resping sfințenia lui Ștefan cel Mare, vom reda câteva mărturii ale Pr. Prof. Dr. Constantin Coman:

“Atunci când pun în discutie problema sfințeniei lui Ștefan cel Mare, intelectualii respectivi fac dovada unei incorecte cunoasteri a conceptului de sfințenie așa cum este el perceput în Biserica Ortodoxă. Mentalitatea ai cărei exponenți sunt cei în cauză operează cu o acceptiune puțin deformată a sfințeniei, socotind că aceasta ține de performanțele mai ales morale ale unui om.

Este o acceptiune inexactă sau cel puțin incompletă. Aceasta ar fi ceea ce noi numim îndeobște curățenia sau puritatea, care este o premisă, dar nici suficientă și nici absolut necesară sfințeniei.

Accepțiunea consacrată a sfințeniei în Răsăritul ortodox este dată în mod necesar de raportarea la Dumnezeu. Aceasta este confirmata și de sensul dat în limbajul comun familiei de cuvinte: sfințenie, sfânt, sfințire.

Este sfânt cineva sau ceva care a fost sfințit, care a primit ceva de la Dumnezeu, care a primit într-un anume fel pecetea dumnezeirii. Sfințenia se dobândește prin împărtășirea de ceea ce este dumnezeiesc, de Dumnezeu Însusi. Numai Dumnezeu este sfânt prin Sine și singurul izvor al sfințeniei.

Citește și: Universitatea din Pitești și-a premiat absolvenții promoției 2022

Omul devine sfant prin impartasirea de sfintenia lui Dumnezeu … De aceea, simțământul suficienței de sine – pe care-l cultivă inclusiv constiinta cumințeniei morale și îndreptățirea de sine întemeiată pe știință – este cea mai mare piedică în calea omului spre Dumnezeu și, prin urmare, în calea omului spre sfințenie și nu păcatele lui. Mântuitorul Hristos limpezește odată pentru totdeauna aceste lucruri, deschizând ușa Împărătiei cerurilor vameșilor, tâlharilor, desfrânatelor etc.

Sfintele Evanghelii ne arată foarte clar că nu cei drepți, ci cei păcătoși se apropiau de Hristos și tot aceștia sunt cei care-L primesc și-și oferă șansa împărtășirii de puterea Sa dumnezeiască. Cei drepti, sau mai curând cei care se considerau drepti se închid asfixiant în limitele proprii si în propria logica și Îl resping pe Hristos cam cu aceleași argumente cu care resping contemporanii noștri sfințenia lui Ștefan cel Mare.

Cine judeca in felul acesta sfintenia lui Ștefan cel Mare va fi nevoit, pentru a fi consecvent cu sine – să răstoarne complet criteriile Mântuitorului Hristos și ale Sfintelor Evanghelii și pe cele cu care Biserica a operat de-a lungul veacurilor, umplând calendarul cu păcătoși și nu cu drepți. De altfel, o evidență ușor de constatat până astăzi este faptul ca bisericile noastre nu sunt pline nici de cărturari, nici de cei puternici, nici de cei drepti, ci de cei păcătoși, simpli, care nu se găsesc suficienți lor si caută împlinire în afara lor”. (Fragment din lucrarea „Prin fereastra bisericii sau o lectură teologică a realității”, Editura Bizantină). 

Tot astăzi, Biserica face pomenirea:

– Aducerii veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne
– Sfântului Iuvenalie;
– Sfântului Mucenic Coint.

Distribuie!

Articol scris de Cristian Vasile

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.