Comuna Stâlpeni, sub ocupaţie germană

În 1917, comuna Stâlpeni se afla sub ocupaţie germană. Oamenii o duceau greu, întrucât nemţii puseseră monopol pe bunurile lor. De jaful nemţesc nu au scăpat nici bisericile din Stâlpeni, Livezeni şi Rădeşti, ale căror clopote au fost date jos din clopotniţe şi trimise în Germania, pentru a fi topite şi folosite în fabricile de armament. De asemenea, au fost ridicate cazanele de aramă şi alambicurile pentru fabricarea ţuicii. Ca să nu le fie confiscate, locuitorii din zona Stâlpeniului le ascundeau în pământ sau le aruncau în puţuri. Cei care erau prinşi erau executaţi pe loc.

Armand Călinescu, prezent la deschiderea puşcăriei din Piteşti

Ministrul de Interne Armand Călinescu, născut la Piteşti, a participat, în 1938, la darea în folosinţă a penitenciarului din localitate, destinat deţinuţilor de drept comun. După 1949, închisoarea s-a transformat într-una politică, devenind, pentru un timp, cel mai odios loc de tortură din întreaga ţară.

Comuniştii piteşteni, în ilegalitate

Pe 25 ianuarie 1940, la casa cu nr. 8 din strada Sf. Vineri a avut loc o şedinţă conspirativă a organizaţiei locale a Partidului Comunist Român, aflată în ilegalitate din anul 1924. Armurierul Petre Năstăsescu a fost ales secretar al acestei organizaţii locale.

Bombardament american asupra Piteştiului

În ziua de 6 mai 1944, Piteştiul a fost bombardat de americani. În oraş, alarma a fost dată la ora 10,45. Fiind sâmbătă, era zi de târg. Acesta se ţinea în zona numită Zăvoi, actualmente ştrandul oraşului. Aici aveau să fie numărate cele mai multe victime. Bombardamentul propriu-zis s-a desfăşurat în intervalul orar 11,45-12,00 de circa 80 de avioane cvadrimotoare, timp suficient pentru a da naştere celei mai mari drame din istoria oraşului. Aşa cum avea să se constate ulterior, americanii nu au avut un obiectiv foarte bine stabilit, aşa că au bombardat mai toate clădirile înalte din oraş, indiferent că erau unităţi militare, instituţii civile sau spitale. În oraş au căzut circa 280 de bombe, „valul nimicitor” mergând de la Liceul „Brătianu” şi până la depoul C.F.R. Străzile cel mai greu lovite au fost Tudor Vladimirescu, Sf. Vineri, Regina Maria şi Piaţa Episcopiei.

Doliu la Piteşti pentru decesul lui Stalin

La 6 martie 1953 se decretează doliu în oraşul Piteşti ca urmare a încetării din viaţă a conducătorului URSS Iosif Vissarionovici Stalin.

(Informaţii selectate din „Piteşti-620, memento” de Petre Popa)