Militarii răniţi şi bolnavi au fost îngrijiţi în Piteşti
În timpul războiului de independenţă, militarii răniţi şi bolnavi au fost îngrijiţi în oraşul Piteşti atât la Spitalul civil situat în strada Sfânta Vineri la nr. 57, cât şi într-un număr de 5 spitale militare temporare. Pe 15 ianuarie 1878, Crucea Roşie engleză oferă pentru spitalele militare temporare din Piteşti: 298 perechi pantofi pâslă, 452 flanele, 250 cămăşi, 249 izmene, 399 perechi ciorapi, 300 plăpumi şi 390 scufe de pichet.
Dezarmarea Gărzii Civile
În vara anului 1884, se hotărăşte prin lege încetarea activităţii Gărzii Civile. Acest lucru s-a lovit însă de rezistenţa gardiştilor. Dezarmarea acestora hotărâtă a se realiza până în iulie s-a desfăşurat cu dificultate la Piteşti. În februarie 1885, ministrul de Interne va declina ministrului de Război sarcina de dezarmare a celor nesupuşi.
Resfinţirea Catedralei Episcopale de la Curtea de Argeş
La începutul lui octombrie 1886 a fost resfinţită Catedrala Episcopală de la Curtea de Argeş, restaurată de arhitectul francez Emile André Lecomte du Noüy. La eveniment au participat regele Carol I şi regina Elisabeta.
Episcopul Gherasim Timuş a sfințit biserica Sf. Vineri
Biserica Sfânta Vineri din Piteşti a fost sfinţită pe 19 octombrie 1908, de episcopul Gherasim Timuş. Costurile lucrării au fost estimate la aproximativ 250.000 lei.
Carol al II-lea a învăţat să mânuiască armele la conacul Perticari
Carol Davila, medic şi farmacist de origine italiană, s-a căsătorit la 30 aprilie 1861 cu Ana Racoviţă, nepoata Goleştilor. Ana era o brunetă frumoasă şi suplă, care i-a dăruit 4 copii. Unul dintre ei a fost Alexandru Davila, viitorul scriitor şi om de teatru. Una dintre fete, Elena se va căsători cu generalul Ioan Perticari, al cărui conac, construit în 1927, se află şi la ora actuală în centrul comunei Izvoru. Aici viitorul rege Carol al II-lea a fost învăţat să mânuiască armele de către generalul Perticari.
Comuniştii au schimbat numele localităţii Brătieni
Localitatea „Brătieni” aflată în apropiere de oraşul Curtea de Argeş, a fost atestată documentar, ca localitate de reşedinţă a boierilor din familia Brătianu, încă din secolul al XV-lea. După ce a figurat cu numele Brătieni, cinci secole, în anul 1949, activiştii comunişti au schimbat numele localităţii în „Brăduleţ”, nume care se menţine şi în prezent. Acesta era unul din modurile prin care regimul comunist, vroia să se descotorosească de numele familiilor boiereşti din Argeş.
(Informaţii selectate din “Piteşti-620, memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)
