S-a născut la Piteşti pictorul Ion Sălişteanu
1928, octombrie 6. S-a născut la Piteşti pictorul Ion Sălişteanu, absolvent al Liceului de Băieţi din localitate (1949), profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române (2006).
Hotelurile din Piteşti din 1928
1928, decembrie 28. Funcţionau în Piteşti hotelurile: Dacia, Metropol, Bristol, strada Şerban Vodă; Splendid, strada Plevnei; Comercial şi România, Piaţa Episcopiei; Stăncescu şi Oancea, strada Craiovei, total 148 de locuri pentru cazare.
Societăţile culturale şi sportive din Piteşti la 1933
1933, septembrie-octombrie. Existau la Piteşti mai multe societăţi culturale şi sportive precum: Ateneul Popular Gheorghe Ionescu-Gion, Societatea Meseriaşilor Patroni din Piteşti Cultura, Sporting-Club, Asociaţia Sportivă CFR Radu Negru.
Miting în sala Teatrului Comunal din Piteşti
1947, decembrie 31. Miting în sala Teatrului Comunal din Piteşti, consacrat proclamării Republicii Populare Române. Au vorbit: Nicolae Constantin, prefectul de Argeş, Gheorghe Ţuţui, reprezentantul tineretului, Teodor Bachide, primarul oraşului, Constantin Nicolau (PSD), Stan Arsene (Sindicatele Unite), Marin Neacşu (PCR).
Deschiderea Centrelor Librăriilor de Stat
1950, iulie 1. Deschiderea Centrelor Librăriilor de Stat, directori, succesiv, Alexandru Ivan, Petre Lungu, Mihai Pârvu. Un timp a funcţionat şi Librăria Cartea Rusă (Nicolae Ganea). Înfiinţarea, pentru zona centrală din Piteşti, în deceniile, 1968-1988, a marilor librării Mihai Eminescu, Nicolae Bălcescu, Tineretului, Casa Cărţii, altele în cartiere, acum existente parţial.
Comuniştii au schimbat numele localităţii Brătieni
Localitatea „Brătieni” aflată în apropiere de oraşul Curtea de Argeş, a fost atestată documentar, ca localitate de reşedinţă a boierilor din familia Brătianu, încă din secolul al XV-lea. După ce a figurat cu numele Brătieni, vreo cinci secole, prin anul 1949, activiştii comunişti au schimbat numele localităţii în „Brăduleţ”, nume care se menţine şi în prezent. Acesta era unul din modurile prin care regimul comunist, vroia să se descotorosească de numele familiilor boiereşti din Argeş.
(Informaţii selectate din “Piteşti-620, memento” de Petre Popa. Rubrică realizată de Marius Ionel)
0 Comentarii