# Preţul maşinii, un secret la fel de bine păzit ca şi asasinarea lui Kennedy # Bratu ia 5.000 RON salariu, nevasta 1.500 RON, iar asta înseamnă circa 70.000 pe an. # Nici dacă n-ar fi mâncat nimic vreme de doi ani, şeful Învăţământului nu şi-ar fi putut permite din leafă o astfel de limuzină de minimum 30.000  de euro # Deşi bugetar, şi el şi soţia, şeful învăţământului s-a învăţat cu maşini scumpe # Inspectorul general şcolar o dă din vals în tango, când este întrebat de preţul limuzinei Volkswagen Phaeton pe care a cumpărat-o de la constructorul său de casă, Mihail Marian de la SC Mihail Construcţii
Deşi legea stipulează cu titlu de obligativitate că persoanele care deţin demnităţi sau funcţii publice trebuie să-şi completeze şi să dea publicităţii declaraţiile de avere şi interese, sunt încă suficient de mulţi cei care fac rabat de la acest lucru considerând probabil că ei se bucură de derogări nominale. În această postură se află şi inspectorul şcolar general Gabriel Bratu, care, de câte ori este contactat în chestiuni care ţin de statutul său de persoană plătită din bani publici, se supără şi o ţine una şi bună că este hărţuit. Poate că dacă toate ar fi clare, corecte şi la vedere în ograda domniei sale de la ISJ, omul nostru nu s-ar mai bucura de atâta “hărţuire” şi poate chiar s-ar plictisi din această cauză. Din păcate nu este aşa.
Înverşunarea cu care rubrica rezervată declaraţiilor de avere şi interese de pe site-ul oficial al ISJ Argeş insistă să rămână necompletată nu face altceva decât să nască speculaţii iar acestea să ducă inevitabil şi la “hărţuirea” proaspătului prim-vicepreşedinte al PDL Argeş. Supărat este Gabi Bratu şi pentru faptul că toată lumea se interesează de maşina la volanul căreia este văzut din când în când şi despre care se spune că ar fi fost primită cam cadou pentru ca o anumită firmă de construcţii să obţină contracte în sistemul de învăţământ argeşean. Cum autoturismul nu este deloc vreo gioarsă, ci un Volkswagen Phaeton al cărui preţ de nou oscilează între 50 000 de euro şi 90 000 de euro, am pornit şi noi pe urmele acestuia, pe traseul Euro Tehno Group, director Ion Bălângă –  SC Mihail Construcţii AG, manager Mihail Marian – Gabriel Bratu, conducător auto şi şef al Inspectoratului Şcolar Judeţean. Demersul nostru îşi doreşte să lămurească lucrurile astfel încât purtătorii de sâmbete să-şi bage minţile în cap, să termine odată cu “hărţuiala” inspectorului general şi să lase omul să se ocupe de titularizări, gradaţii de merit şi de alde de-astea. Adică de activitatea sa curentă, asta am vrut să spunem, să nu cumva să vă gândiţi la altceva. Iată ce am aflat:

Ion Bălângă: “E treaba lor ce au făcut cu maşina”

Vom începe de la început, adică de la Ion Bălângă, directorul general al dealerului de la care a plecat maşina: “Domnule, eu nu am nimic de a face cu acest lucru, de la mine maşina a fost cumpărată, în leasing dacă nu mă înşel, de firma de construcţii (n.r. Mihail Construcţii AG) iar în această etapă totul a fost în regulă. Eu mi-am încasat toţi banii pe maşină şi mi-am recuperat şi numerele de înmatriculare (n.r. AG 38 ETG). Ce au făcut ei mai departe cu această maşină e treaba lor şi pe mine nu mă interesează. Eu sunt om serios, dau bani la stat, îmi văd de treabă şi nu mă implic în chestiuni de genul acesta, e problema lor ce-au făcut. Poate că aştia i-au dat-o lui Bratu doar să o folosească sau i-au vândut-o, nu ştiu şi nici nu mă interesează. Cert e că, în ultima vreme, nici eu nu l-am mai văzut cu ea, înainte îl mai vedeam, acum nu.”

Mihail Marian: “E şi vreun băiat de treabă Bratu ăsta să-i fac eu cadouri!”

Mihail Marian, managerul SC Mihail Construcţii AG SRL, firma despre care se spune că a beneficiat de “graţiile” lui Bratu şi a cotizat corespunzător: “Eu am luat maşina aceea de la Euro Tehno Group pentru că era un model mai deosebit şi mi-a plăcut mie mult pentru că are şi o culoare aparte, un grena frumos, tapiţerie bej, e foarte frumoasă. După aceea mi-am dat seama că e o maşină atât de frumoasă încât e neobişnuită şi atrage foarte uşor atenţia, mai mult decât îmi place mie, care sunt un om mai retras, nu sunt nici monden, sunt low profile dacă vreţi. În aceste condiţii mi-am dat seama că nu este o maşină care mi se potriveşte şi mi-am întrebat prietenii daca ar interesa pe cineva că vreau să o vând. Aşa a aflat Bratu căruia i-a plăcut foarte tare maşina asta şi căruia i-am spus că nu e o idee prea bună, pentru că e o maşină care atrage atenţia. Dumnealui a cumpărat-o totuşi, să fie sănătos, şi uite că am avut dreptate. Într-adevăr, am avut nişte lucrări la nişte şcoli, dar acestea nu au fost organizate de Inspectoratul Şcolar, ci de primării, de consiliile locale, eu cu dumnealui nu am avut nimic de împărţit, instituţia pe care o conduce nu a dat nicioadată companiei mele lucrări sau bani sau altceva. Eu am luat maşina cu banii jos de la domnul Bălângă, iar domnul Bratu a luat-o de la mine tot cu banii jos, dar nu mai ţin minte cât mi-a dat pe ea. Mie nici nu-mi mai răspunde la telefon de luni de zile, dumneavoastră cunoaşteţi mai bine personajul, ce să zic…”

Gabriel Bratu: „Am luat maşina în sistem buy back”

Aşa cum era normal, am discutat problema şi cu cel mai hărţuit dintre pedelişti, inspectorul şcolar general Gabriel Bratu, chiar în biroul domniei sale de la ISJ. E drept, a făcut eforturi considerabile să ne convingă că totul e în regulă şi chiar ne-a promis că ne va trimite prin fax sau mail declaraţia de avere pentru că „pe site nu ştiu ce se întâmplă că nu apare”. Au trecut mai bine de trei săptămâni de la această întâlnire şi declaraţia buclucaşă tot nu a apărut, nici la noi în redacţie, nici pe pagina web a Inspectoratului, nici măcar pe site-ul Agenţiei Naţionale de Integritate. Cu siguranţă, conspiraţia duşmanilor nevăzuţi, a hărţuitorilor şi a tuturor detractorilor lucrează la greu să împiedice buna comunicare întru spălarea obrazului oamenilor săraci şi cinstiţi. Dar să lăsăm gluma şi să dăm cuvântul protagonistului: ”Nu ştiu de ce interesează atât de mult această maşină! Am luat-o, cum se spune, la a şaptea mână, am plătit-o din buzunar, am luat-o în sistem buy back, să ştiţi, pentru că am dat alt Volkswagen al meu mai vechi în schimb, plus diferenţa de bani. E şi în declaraţia de avere, o să v-o arăt sau trimit să vedeţi. Aşa e, Mihail Construcţii AG a avut lucrări în sistemul şcolar dar nu de la mine, totul a fost în plan local. Nu avea cum să-mi dea mie o maşină cadou pentru aşa ceva”. Când a venit vorba de preţul maşinii s-a aşternut pauza de memorie, dar pentru că a fost inventat telefonul, chiar şi cel mobil, a urmat…”Alo! Scuză-mă că te deranjez! Măi, tu mai ştii cât ţi-am dat eu pe maşina aia, că e presa la mine şi mă întreabă şi nu mai ştiu… Nu mai ştii nici tu…Ok! Pa. Nici el (n.r. Mihail Marian) nu mai ştie, sunt câţiva ani de atunci, vă daţi seama, dar există contract de vânzare-cumpărare.”

Câteva semne de întrebare şi câteva posibile răspunsuri

Cum putea Gabriel Bratu să cumpere în sistem buy back o maşină „la mâna a şaptea”? – Putea doar dacă o lua direct de la o firmă de leasing.
Cum putea Gabriel Bratu să cumpere în sistem buy back o maşină de lux de la o firmă de… construcţii? – Nu putea
Cum se poate ca nimeni să nu-şi mai amintească valoarea tranzacţiei care nu putea fi decât de ordinul zecilor de mii d
e euro şi s-a consumat cu banii jos? – Se poate, dar numai dacă tranzacţia nu a avut loc şi maşina nu este înmatriculată pe numele lui Gabriel Bratu. Sau este înmatriculată pe numele său, dar nu a dat niciun ban pe ea.
De ce Gabriel Bratu nu îşi publică declaraţia de avere şi interese? – Nu are niciun motiv, cu excepţia faptului că poate ar avea ceva de ascuns.
(Florin Silvestru)