Românii ar putea resimți noi presiuni asupra bugetelor personale în ultimele luni ale acestui an. Banca Națională a României (BNR) avertizează că inflația va înregistra o ușoară creștere până la sfârșitul lui 2026, în principal din cauza scumpirilor la energie și combustibili, dar și a evoluției cursului de schimb. Potrivit celor mai recente estimări ale băncii centrale, revenirea inflației în intervalul țintit nu este așteptată mai devreme de primul trimestru din 2028.
Noile prognoze au fost incluse în Raportul asupra inflației din noiembrie 2026, aprobat joi, 12 noiembrie, de Consiliul de administrație al BNR. Deși instituția anticipează o reducere treptată a ritmului de creștere a prețurilor în perioada următoare, perspectivele economice rămân marcate de numeroase incertitudini, atât pe plan intern, cât și internațional.
De ce ar putea crește din nou inflația în România
Potrivit BNR, principalele presiuni asupra prețurilor provin din sectorul energetic. Scumpirile recente ale carburanților și energiei, alături de fluctuațiile cursului leului, ar putea determina o accelerare ușoară a inflației în ultimele luni din 2026.
Ulterior, banca centrală se așteaptă ca inflația să înceapă să scadă gradual. Un rol important îl vor avea efectele statistice ale majorărilor de prețuri provocate în acest an de criza energetică și de seceta severă. De asemenea, reducerea cererii din economie, în contextul ajustărilor bugetare și al dificultăților economice, ar urma să contribuie la diminuarea presiunilor inflaționiste.
Totuși, scăderea inflației nu înseamnă automat ieftinirea produselor și serviciilor, ci o încetinire a ritmului în care acestea se scumpesc.
Criza energetică și măsurile fiscale, principalele riscuri
BNR atrage atenția că evoluția prețurilor energiei electrice și ale petrolului rămâne greu de anticipat. Orice nouă scumpire pe piețele internaționale ar putea influența costurile de producție și transport, cu efecte asupra prețurilor plătite de consumatori.
O altă sursă de incertitudine este reprezentată de măsurile pe care Guvernul le-ar putea adopta pentru reducerea deficitului bugetar în anii următori. Acestea trebuie să respecte angajamentele asumate de România în relația cu Comisia Europeană, însă impactul lor asupra economiei și consumului rămâne dificil de estimat.
În același timp, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică pot afecta puterea de cumpărare a populației, activitatea companiilor și costurile de finanțare.
Fondurile europene, esențiale pentru economie. Următoarea decizie BNR, în ianuarie
Banca centrală consideră că atragerea și utilizarea eficientă a fondurilor europene reprezintă una dintre principalele soluții pentru limitarea efectelor negative ale ajustărilor bugetare și ale contextului internațional dificil.
Investițiile finanțate din bani europeni ar putea sprijini activitatea economică și reformele structurale, inclusiv proiectele legate de tranziția energetică.
BNR va urmări și deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene, ale Rezervei Federale americane și ale celorlalte bănci centrale din regiune.
Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 19 ianuarie 2027.
Până atunci, mesajul băncii centrale rămâne unul prudent: inflația ar putea crește ușor în lunile următoare, iar revenirea în intervalul țintei este anticipată abia la începutul anului 2028, dacă evoluțiile economice vor confirma scenariul actual.
0 Comentarii