Bisericile Furnicoşi şi Valea Bradului din Mihăeşti, monumente istorice de interes naţional

de | 3.06.2021 13:07 | Cultură, Actualitate

Judeţul Argeş deţine o bogată zestre religioasă. Aici stau mărturie a credinței creștin-ortodoxe numeroase lăcașuri de cult, unele cu o vechime impresionantă, o adevărată carte de vizită a acestor meleaguri, bijuterii arhitecturale, locuri de o inegalabilă încărcătură spirituală.

Cuprinsul pisaniei de pe latura nordică şi de pe cea sudică

În comuna Mihăești se află bisericile ”Sfântul Ioan Botezătorul” din Furnicoși (datând din 1810) și ”Sfântul Nicolae” (1767) din Valea Bradului, ambele monumente istorice de arhitectură de interes național.
Biserica ”Sfântul Ioan Botezătorul” Furnicoși a fost construită în anul 1810, de către boierul Ioan Socolescu, în incinta curții sale. În contextul arhitectural ecleziastic muscelean, monumentul se individualizează prin dimensiunile impunătoare ale turlei și prin pisania, concepută în versuri, care conține o invocare a divinității pentru protejarea bisericii și a școlii durate de ctitor.

Cuprinsul pisaniei de pe latura nordică: „Văzând că bun lucru iaste/ A ști cineva în ce chip se crește/ Adecă de Prea Puternicul Dumnezeu/ Că acesta iaste ziditorul său/ Și spre buna descoperire/ De mic a cunoaște pre Dumnezeire/ Cu a cărții învățătură/ Fiindcă este o faptă bună/ Școală de învățătură au făcut/ Și de pomană cu a mea cheltuială am hărăzit/ Ca, din prea bogata milă cerească/ Pre cei ce vor învăța să procopsească/ Doi preoți și un dascăl de clacă să scutească/ Ce fără încetare ctitorii să pomenească/ Iar cine aceasta va strica/ Acela blestemul va câștiga”. Cuprinsul pisaniei de pe latura sudică: „Marele ziditor, Dumnezeu cel unic,/ Din nimic a făcut Cel Preaputernic/ Același pe mine din starea cea mai de jos/ M-au ridicat și la arătare m-au scos/ Și cu a sa milostivre m-am învrednicit/ Câteva acareturi și ziduri am isprăvit/ Deci dintru a sa Pronie cu bună voire/ Şi această de toţi văzută zidire/ Spre semn de mulţumire noi ne-am învrednicit/ Întru slava lui din temelie am săvârşit./Mă rog dar ţie, Doamne prea-îndura’te,/ Şi ne învredniceşte de drepte parte/ Raiul cel făgăduit toţi a-l dobândi/ Şi de bunătatea lui a ne îndulci/ Că, precum în acest veac toate mi-ai dat/ Şi ca din gunoi în cinste m-ai ridicat/ Aşa în veacul viitor, ce-i fără sfârsit,/ Să nu ne lipseşti de binele cel nemărginit”.

Biserica este în formă de navă, cu o lungime de 14 metri și o lățime de 8 metri

Biserica, în formă de navă, cu o lungime de 14 metri și o lățime de 8 metri, a fost construită din piatră și cărămidă, fiind învelită cu șiță, ca și astăzi.
Catapeteasma de zid are trei registre cu icoane încadrate de ornamentații în relief. De plan dreptunghiular, cu absida altarului decroșată semicircular, biserica este decorată în exterior printr-un brâu format din trei muluri paralele și cornișă în “dinți de ferăstrău”, sub streașină.

Clopotul, monument istoric, datează din anul 1810 și poartă inscripția “Ctitorul bisericii, Ioan Soculescu Medelniceru”, 1810. Pictura murală de la intrare înfățișează doi sfinți încadrați de pisanii: Sfântul Ioan Botezătorul și Sfânta Ecaterina.
În anul 1908 s-a aprobat de comisia monumentelor istorice ca Biserica din Furnicoși să devină monument istoric. Inițial, biserica nu a avut pictură decât pe catapeteasmă. Între anii 1990-1991, pictura a fost refăcută în stil bizantin. În patrimoniul bisericii se află cărți ritualice, precum “Apostol”, “Triod”, “Penticostar”, “Mineie”, “Octoih”, “Psaltire”, precum și icoane pictate pe lemn în secolele XVIII-XIX. Începând din anul 2019, biserica este condusă de preotul Smărăndescu Dimitrie Ștefan, prin hirotonia și binecuvântarea Înalt Preasfințitului Părinte Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului.

Îmbrăcămintea Sfintei Cruci în țesătură „de aur”

Cea de-a doua biserică monument istoric din Mihăești este Biserica „Sfântul Nicolae” din Valea Bradului (1767).
Biserica este situată în cătunul Valea Bradului, în partea de sud a satului Mihăești, peste râu, fiind ctitorită de preotul Ioan și presbitera (preoteasa) Maria. Ctitorii bisericii sunt pictați în partea dreaptă a bisericii, la intrare. Atât numele sfinților, cât și cele ale ctitorilor sunt scrise cu litere slavone.

Tradiția locului spune că preotul Ioan ctitorul mergea prin satele vecine ca să strângă bani pentru zidirea bisericii, iar enoriașii din Mihăești, pe lângă dania în bani, mergeau cu carele de boi și aduceau var, piatră, șindrilă etc… În patrimoniul bisericii sunt păstrate obiecte precum: îmbrăcămintea Sfintei Cruci în țesătură „de aur” (în cusătură manuală cu fir galben), “Mineele lunilor de peste an” – cărți de cult care se află acum în actuala biserică parohială, icoane cu o vechime de peste 100 de ani.

Traseu în Munţii Făgăraş – Valea lui Stan

Traseul prin Cheile Valea lui Stan este unul dintre cele mai frumoase trasee de chei din țară. Canionul impresionează prin îngustimea văii, cu pereţi de stâncă ce se înalţă ameţitor, într-un peisaj sălbatic. Traseul este unul spectaculos, de aventură, unde înaintarea de-a lungul canionului se face aproape în întregime cu ajutorul amenajărilor, de-a lungul văii existând scări metalice, cabluri, podețe, balustrade și pasarele între versanții pârâului.

Amenajările au fost realizate, în anul 2012, de Salvamont Argeș, instituție aflată în coordonarea Consiliului Județean Argeș, planul de amenajare fiind stabilit în urma unor schimburi de experiență cu omologii francezi din Savoie. Amenajările de pe traseu conferă asigurări atât pentru turiști, cât și pentru intervenția cu targă a salvatorilor în caz de accident montan. Traseul începe chiar din Transfăgărăşan, unde drumul urcă accentuat spre înălțimile Făgărașului, la circa 3 km în amonte de Cetatea Poienari şi 2 km în aval de barajul Vidraru.
În locul din care începe traseul, Transfăgărăşanul face o curbă de aproape 180 de grade. Poteca marcată cu punct roșu conduce în lumea stâncilor și cascadelor. Spre finalul traseului ajungeți în Poiana Călugărița, locul perfect în care puteți face un popas, înainte de a ajunge la destinație, pe malul Lacului Vidraru.

Traseul, marcat cu punct roșu, este de dificultate mare, durata întregului circuit fiind de 4-5 ore. Este foarte important să purtați echipament corespunzător pentru acest gen de drumeții. Pentru siguranţă, dacă sunteţi începători şi nu aţi mai străbătut trasee cu căţărări pe scări suspendate deasupra hăurilor, echipaţi-vă cu cască, ham şi lonjă. La intrarea în traseu se află un panou turistic informativ, cu regulile care trebuie respectate de cei care doresc să se aventureze pe acest traseu.

Citește și Familia zimbrilor din Munții Făgăraș s-a mărit cu șase exemplare aduse din Suedia și Marea Britanie

Citește și (FOTO) Exemplar de râs, surprins de camerele de supraveghere montate în pădurile din Munții Făgăraș

Articol scris de Marius Ionel

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii