Proiectul de modernizare a Reactorului 1 al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă face un pas important înainte, după ce Consiliul de Administrație al Băncii Europene de Investiții (BEI) a aprobat acordarea unui împrumut de 800 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut de Nuclearelectrica, care descrie decizia drept una dintre cele mai importante finanțări obținute vreodată pentru sectorul energetic românesc.
Totuși, banii nu vor putea fi accesați imediat. Contractul de finanțare va putea fi semnat doar după ce acționarii companiei își vor da acordul într-o viitoare Adunare Generală și vor mandata conducerea să finalizeze operațiunea.
Ministerul Energiei are ultimul cuvânt
Cum statul român controlează Nuclearelectrica prin Ministerul Energiei, care deține peste 82% din acțiuni, aprobarea finanțării depinde în mare măsură de votul reprezentanților Guvernului.
Abia după această etapă administrativă compania va putea încheia oficial acordul cu Banca Europeană de Investiții și va avea acces la fondurile destinate proiectului.
Reactorul 1 intră într-un amplu proces de modernizare
Unitatea 1 de la Cernavodă funcționează din 1996 și este unul dintre cele mai performante reactoare nucleare din lume, cu un factor de utilizare de peste 90%.
În aproape trei decenii de exploatare, reactorul a produs peste 150 de milioane MWh de energie electrică și a contribuit la evitarea emisiilor a aproximativ 145 de milioane de tone de dioxid de carbon.
Modernizarea instalației este considerată esențială pentru ca reactorul să poată funcționa în condiții de siguranță încă aproximativ 30 de ani.
Finanțarea va fi asigurată din mai multe surse
Strategia financiară a proiectului presupune combinarea fondurilor proprii ale Nuclearelectrica cu împrumuturi acordate de instituții financiare internaționale, agenții de credit la export și bănci comerciale.
Compania a obținut deja, în 2025, un credit de 540 de milioane de euro printr-un consorțiu bancar coordonat de JP Morgan, destinat primei faze a investiției.
Împrumutul aprobat acum de BEI reprezintă una dintre cele mai importante componente ale finanțării totale necesare pentru finalizarea proiectului.
Lucrările sunt deja în desfășurare
Potrivit companiei, proiectul se află în a doua etapă de implementare, care include obținerea autorizațiilor, contractarea serviciilor de proiectare și execuție, achiziția echipamentelor și asigurarea resurselor financiare.
Lucrările pregătitoare au început încă din 2025 și continuă în acest an. Faza decisivă este programată pentru perioada 2027-2030, când Reactorul 1 va fi oprit pentru efectuarea lucrărilor complexe de retehnologizare, inclusiv înlocuirea componentelor principale și retubarea reactorului.
După finalizarea testelor tehnologice, unitatea ar urma să fie repusă în funcțiune în 2030.
Nuclearelectrica: România își consolidează securitatea energetică
Directorul general al companiei, Cosmin Ghiță, consideră că implicarea Băncii Europene de Investiții confirmă importanța strategică a proiectului și încrederea acordată programului nuclear românesc.
Potrivit acestuia, retehnologizarea Reactorului 1 va permite menținerea unei producții de aproximativ 9% din energia electrică a României pentru încă trei decenii, contribuind la asigurarea unei surse stabile și fără emisii de carbon.
BEI investește masiv în independența energetică a Europei
Împrumutul destinat României face parte dintr-un pachet mai amplu aprobat de Grupul Băncii Europene de Investiții, în valoare totală de 17,4 miliarde de euro.
Din această sumă, aproximativ 3,7 miliarde de euro sunt direcționate către proiecte energetice care urmăresc reducerea dependenței Europei de combustibilii fosili și accelerarea tranziției către surse de energie cu emisii reduse.
Pe lângă proiectul de la Cernavodă, finanțările vor susține dezvoltarea rețelelor electrice din Belgia și Spania, construcția unor parcuri eoliene în Germania și investiții în energia solară din Franța.
Președinta Grupului BEI, Nadia Calviño, a declarat că investițiile aprobate urmăresc consolidarea securității energetice europene și dezvoltarea unor infrastructuri esențiale pentru competitivitatea economiei Uniunii Europene.
0 Comentarii