Dosarul morților suspecte de la Spitalul Pantelimon ajunge în instanță. Șase cadre medicale, trimise în judecată

Patru medici și două asistente medicale de la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” din București au fost trimiși în judecată în dosarul privind moartea suspectă a unor pacienți internați la Terapie Intensivă.

Procurorii îi acuză pe cei șase că ar fi redus în mod deliberat tratamentul de susținere a funcțiilor vitale, inclusiv dozele de noradrenalină și concentrația de oxigen administrată prin ventilator, pentru a grăbi decesul unor bolnavi.

Potrivit rechizitoriului Parchetului de pe lângă Tribunalul București, faptele cercetate s-au petrecut în perioada mai 2023 – aprilie 2024, iar ancheta a identificat patru pacienți care ar fi murit în urma acestor intervenții. În alte două situații, procurorii au reținut o tentativă de omor calificat, respectiv indicații privind reducerea tratamentului care nu au fost puse în aplicare.

Anchetatorii susțin că medicii ar fi aplicat în mod repetat un mecanism prin care identificau pacienții considerați, în mod subiectiv, fără șanse de supraviețuire și modificau tratamentul de susținere a funcțiilor vitale. Potrivit procurorilor, aceste decizii nu aveau justificare medicală și nu respectau nicio procedură legală de evaluare a prognosticului.

Rechizitoriul descrie trei modalități prin care ar fi fost grăbit decesul pacienților:

• Reducerea dozei de noradrenalină. Medicamentul era administrat prin injectomat, iar doza ar fi fost coborâtă brusc de la niveluri terapeutice ridicate la valori minimale, de regulă 1 ml pe oră. Noradrenalina este utilizată pentru susținerea tensiunii arteriale la pacienții aflați în stare critică.
• Reducerea concentrației de oxigen. Procurorii susțin că valoarea FiO2, care indică proporția de oxigen din amestecul administrat prin ventilatorul mecanic, ar fi fost coborâtă până la 21%, concentrație echivalentă cu cea din aerul atmosferic.
• Neefectuarea resuscitării. În anumite situații, pacienții ar fi fost lăsați fără intervenție medicală în momentul instalării stopului cardio-respirator, deși personalul medical avea posibilitatea să intervină.

Potrivit anchetatorilor, aceste acțiuni ar fi fost realizate alternativ sau împreună, în funcție de situația fiecărui pacient.