Scandalul relelor tratamente la care au fost supuşi bătrânii din azilele din judeţul Ilfov a ajuns pe masa Comisiei Europene şi a fost preluat de mass-media de la Bruxelles. Surse politice din Bruxelles susţin că există intenţia ca întregul dosar să ajungă pe masa procurorului-şef european Laura Codruţa Kovesi, care ar avea competenţă numai în cazul în care unităţile respective au fost ridicate sau şi-au desfăşurat activitatea ori numai o parte din aceasta prin intermediul finanţării din fonduri europene.
Faptul că USR a dus acest scandal la Bruxelles, pe masa Comisiei Europene, nu este de condamnat, deoarece pe plan intern autorităţile judiciare nu au suficientă forţă de a face lumină pe deplin cu privire la dosarul instrumentat de DIICOT.
Citește și:
- Un bărbat de 53 de ani din Câmpulung a murit în ambulanţă, în drum spre Piteşti, în căutarea unui cardiolog
- Patronul de la „azilele groazei” cheltuia banii câștigați pe seama bătrânilor pe droguri, prostituate și lăutari
Numai că primele informaţii în acest scandal datează din toamna anului 2021, când primii cetăţeni din Voluntari, aflaţi în preajma unui astfel de azil, au sesizat Primăria Voluntari cu privire la unele aspecte negative. Este greu de crezut că sesizările repetate nu au ajuns şi la cunoştinţa celor patru consilieri locali din partea Alianţei USR-PLUS, din cei 19 consilieri locali ai oraşului Voluntari. Să spunem că este posibil ca reprezentanţii USR-PLUS în Consiliul Local să nu fi primit informaţii din partea funcţionarilor Primăriei şi să nu fi cunoscut situaţia.
Cu toate acestea, Centrul de Investigaţii Media şi Buletin de Bucureşti au scris că Primăria Voluntari, Ministerul Muncii (Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Ilfov, Autoritatea Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copiilor şi Adopţii, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi), Ministerul Sănătăţii (Direcţia de Sănătate Publică Ilfov), Ministerul Afacerilor Interne (Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Ilfov, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă), Ministerul Mediului (Garda de Mediu), precum şi alte instituţii ale statului au avut pe masă, cel mai târziu în data de 17 ianuarie 2022, detalii clare despre relele tratamente la care erau supuşi beneficiarii din azilele pentru bătrâni din judeţul Ilfov.
Pentru că nu au primit răspunsul la solicitările formulate în 17 ianuarie 2022, mai mulţi cetăţeni au dat în judecată, în martie 2022, Primăria Voluntari ca să ia măsuri împotriva relelor tratamente aplicate bătrânilor. Este greu de crezut că reprezentanţii USR-PLUS în Consiliul Local Voluntari nu au aflat în primul semestru al anului trecut despre acest demers juridic.
Deoarece lucrurile au trenat, Centrul pentru Resurse Juridice a trimis patru sesizări, în perioada noiembrie 2022-februarie 2023 către Ministerul Muncii, sesizări care au rămas fără niciun rezultat. Cu excepţia denunţării unilaterale de către Ministerul Muncii a acordului de colaborare pentru vizitarea inopinată a centrelor rezidenţiale dat celor de la Centru de Resurse Juridice. Motivul: „CRJ nu a blurat imaginea unor beneficiari”.
• De ce au tăcut politicienii USR?
Menţionăm că primul articol de presă în legătură cu situaţia de la azilele respective a fost publicat de jurnaliştii de la Buletin de Bucureşti în august 2022, după care au revenit cu un amplu material, în 9 februarie 2023, în care arătau cu documente şi imagini întreaga situaţie din Voluntari.
Cu alte cuvinte, reprezentanţii USR ştiau încă din august 2022 sau din februarie 2023 ce se întâmplă în azilele groazei, dar abia după ce DIICOT a reţinut 25 de inculpaţi, a decis să ridice cazul pe masa Comisiei Europene. De ce? Pentru că Gabriela Firea – ministrul Familiei şi Marius Budăi – ministrul Muncii nu au demisionat din funcţie şi nici nu sunt demişi de premierul Marcel Ciolacu. Se poate spune că doar interesul politic i-a mânat în luptă pe membrii USR atunci când au sesizat Comisia Europeană, sesizare despre care am spus mai sus că era necesară. Dar putea fi făcută mult mai devreme.
De aceea, în urma campaniei demarată de liderii USR pe Facebook intitulată #Toţiştiau, cu referire în special la reprezentanţii PSD care ar fi implicaţi în acest scandal – Gabriela Firea, Florentin Pandele şi Marius Budăi -, am putea spune prin prisma celor de mai sus că şi cei de la USR ştiau dar nu au făcut niciun scandal până când DIICOT a intrat în acţiune şi a reţinut 25 de persoane.
Codul Penal stipulează la art. 266 că infracţiunea de nedenunţare este „fapta persoanei care, luând cunoştinţă de comiterea unei fapte prevăzute de legea penală contra vieţii sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, nu înştiinţează de îndată autorităţile” şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.
Practic, consilierii locali USR-PLUS din Voluntari ştiau şi ei că bătrânii sunt supuşi în azil la rele tratamente, ce le pun în pericol viaţa, dar nu au făcut nimic pentru a împiedica continuarea săvârşirii faptelor respective. Potrivit Codului Penal şi reprezentanţii USR sunt pasibili de răspundere, dacă ne raportăm dispoziţiile articolului 266 la prevederile articolului 203 care stipulează că „omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a anunţa de îndată autorităţile de către cel care a găsit o persoană a cărei viaţă, integritate corporală sau sănătate este în pericol şi nu are putinţa de a se salva se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.
Într-adevăr, consilierii USR nu au găsit o persoană, dar aveau informaţii că mai multe persoane au integritatea corporală sau sănătatea pusă în pericol în azilele respective. Cum i-au ajutat consilierii USR din Voluntari pe bătrânii respectivi despre care aveau informaţii, cel puţin din presă, încă din august 2022?
• Lanţul responsabilităţii
Cu toate acestea să nu facem din cei de la USR vinovaţii principali în respectiva cauză, mai ales că ei sunt cei care au sesizat Comisia Europeană pentru ca oficialii de la Bruxelles să întrebe autorităţile de la Bucureşti de ce nu se iau măsuri împotriva tuturor celor care aveau atribuţii de monitorizare şi control pentru activităţile derulate de azilele de bătrâni.
Lanţul responsabilităţii este mult mai lung şi el nu include doar capul – adică cei doi miniştri ale căror demisii le solicită cei de la USR şi, voalat, chiar preşedintele Klaus Iohannis -, ci şi cei mai simpli angajaţi ai azilelor de bătrâni.
Bătrâni care, conform comunicatelor DIICOT emise în 4 şi 6 iulie 2023, în loc să fie protejaţi şi îngrijiţi, au fost supuşi la tratamente inumane sau degradante prin:
– loviri şi alte violenţe
– lipsirea de hrană suficientă şi adecvată nutriţional
– lipsa/neadministrarea tratamentului medical adecvat diagnosticului fiecărui beneficiar
– lipsa îngrijirii şi neasigurarea igienei beneficiarilor
– exploatarea muncii neremunerate.
Mai mult, potrivit procurorilor DIICOT acţiunile personalului administrativ al azilelor respective, precum şi managerilor acestor instituţii au avut ca scop final obţinerea, pe nedrept, a unor foloase patrimoniale, inclusiv a unor imobile ce aparţineau victimelor.
Aşa cum am arătat mai sus, în afară de cei direct implicaţi în infracţiunile cercetate de procurorii DIICOT, mai sunt persoane care pot fi trase la răspundere prin prisma dispoziţiilor art. 203 şi art.266 din Codul Penal, dar şi funcţionari publici care pot răspunde în baza prevederilor art. 267 Cod Penal, care arată că infracţiunea de omisiune a sesizării este fapta funcţionarului public „care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de urmărire penală” şi că ea se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă. Mai mult, funcţionarii publici pot fi traşi la răspunderea şi pentru săvârşirea faptei din culpă, dar pedeapsa în acest caz e cuprinsă între 3 luni şi un an de închisoare sau amendă penală.
În ierarhia crescătoare, printre persoanele care pot fi cercetate penal pentru infracţiunile prevăzute de cele două articole, se află, la baza piramidei femeile de serviciu, paznicii, medicii, cadrele tehnice şi personalul administrativ din azilele respective. Managerii acestor instituţii se numără deja pe lista inculpaţilor din dosarul DIICOT.
Următorii responsabili sunt cei din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Judeţului Ilfov, instituţie care se află în subordinea Consiliului Judeţean Ilfov, condus de preşedintele Hubert Thuma, reprezentant de seamă al PNL în această zonă.
Pe lângă aceştia, ar trebui pe plan local să mai răspundă funcţionarii publici ai Primăriei Voluntari care au primit nenumărate sesizări privind respectivele azile şi, ca factor decident, poate chiar primarul Florentin Pandele, deoarece nu a luat nicio măsură împotriva funcţionarilor ce au dovedit crasă neglijenţă în speţa de faţă.
Lanţul ierarhiei crescătoare a răspunderii este completat de conducerea Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Ilfov, precum şi funcţionarii acestei instituţii care au verificat în mai multe ocazii centrele respective, fără să constate nimic ilegal, deşi violenţele exercitate asupra bătrânilor puteau fi observate cu uşurinţă.
Apoi intră în hora largă a responsabilităţii funcţionarii responsabili şi conducerea naţională a Agenţiei pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, precum şi a Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi – dat fiind faptul că într-unul dintre azile se aflau persoane cu dizabilitate mentală.
Cele două autorităţi se află în subordinea Ministerului Muncii, care este condus de Marius Budăi. Dat fiind faptul că Ministerul Muncii a primit de la Centrul de Resurse Juridice patru sesizări între noiembrie 2022 şi finalul lunii februarie 2023 cu privire la situaţia tragică din azilele de bătrâni din judeţul Ilfov şi a lăsat ca faptele respective să se petreacă încă cinci luni, motivând că pe rol era o anchetă DIICOT, ar trebui să atragă demisia conducerii acestui minister şi a celor responsabili de verificarea aspectelor sesizate.
Mai mult, Inspectoratul General de Poliţie a afirmat că faptele respective au fost cercetate cinci luni de poliţişti, până când DIICOT a decis să intervină pentru a pune capăt tratamentelor inumane şi degradante aplicate bătrânilor. Dacă existau informaţii cu privire la aceste fapte încă de acum cinci luni şi dacă unele din ele erau deja probate încă din urmă cu patru, trei sau două luni, de ce nu s-a intervenit mai repede pentru protejarea bătrânilor respectivi? Considerăm că este necesară o anchetă în interiorul MAI cu privire la acest caz, pentru a verifica dacă intervenţia a fost făcută în timp util sau putea fi realizată mai devreme. În cazul din urmă, s-ar putea vorbi şi despre o responsabilitate a ofiţerilor de poliţie care au cercetat aspectele din speţa de faţă.
• Gabriela Firea – cea mai slabă verigă din lanţul PSD
În ceea ce priveşte responsabilitatea Gabrielei Firea, în cazul în care se va dovedi că atât fosta sa consilieră, cât şi sora politicianului PSD ştiau ce se întâmplă în centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice, că au acoperit acest lucru şi că Firea a avut o influenţă ca apropiatele sale să lucreze pentru instituţiile respective, abia atunci i se poate cere demisia sau demiterea.
În alte state, din vestul Europei, primii care ar fi răspuns, prin înaintarea demisiei, ar fi fost miniştrii. Din păcate, politicienii români sunt de mai muţi ani decuplaţi total în deciziile luate de ceea ce îşi doresc cu adevărat cetăţenii. Prin urmare, politicienii români nu găsesc o vinovăţie personală, o responsabilitate faţă de actele lor, aşa cum găsesc politicienii din alte state. La noi politicienii sunt exoneraţi, invariabil, de răspundere, pe motiv de neglijenţă sau omisiune nevinovată. De aceea, penalizarea Gabrielei Firea solicitată de cei de la USR, Reper şi Forţa Dreptei apare ca o răfuială personală. Practic politicienii din opoziţie nu o penalizează pentru responsabilitatea ei, ci deoarece scandalul azilelor din Voluntari e un pretext pentru dărâmarea Gabrielei Firea în baza unui motiv concret.
Apoi, deoarece Marcel Ciolacu ţine la Firea şi vrea ca ea să fie în continuare unul dintre liderii PSD, nu o demite pentru că din punctul său de vedere ea nu e vinovată şi nu există motive extrafactuale penrtru acest luxcru.
Şi ar mai fi un responsabil: al doilea om în stat, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă. Premierul Ciucă, în februarie 2023, în calitate de şef al Guvernului, a primit o sesizare din partea CRJ privind situaţia din azilele din judeţul Ilfov, dar nu a luat nicio măsură. Pentru acest lucru ar trebui să răspundă, măcar înaintându-şi demisia, aşa cum fac omologii lui din statele civilizate ale Europei.
Situaţia de mai sus este în evoluţie, pentru că la nivel naţional sunt ample controale în toate centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice şi au mai fost descoperite locaţii cu probleme, dintre care una din Capitală funcţiona fără a avea autorizaţia necesară. Tragedia din azilele de bătrâni este cunoscută de peste 30 de ani, dar nimeni nu a vrut să monitorizeze şi să controleze cu adevărat ce se întâmplă în aceste centre şi să ia măsurile care se impun pentru remedierea situaţiei.
Iar vina aparţine partidelor parlamentare. Pentru că azilele din fiecare judeţ puteau fi verificate până acum de instituţiile subordonate consiliilor judeţene, 41 de consilii judeţene din care 49% aparţin PSD, 41% aparţin PNL şi 10% aparţin UDMR. Adică celor trei partide parlamentare care au constituit în noiembrie 2021 – exact luna primelor sesizări privind azilele din Voluntari – coaliţia de guvernare, care a dat până acum guvernul Ciucă – din care a făcut parte şi UDMR – şi guvernul Ciolacu.
Marcel Ciolacu vorbea despre un sistem corupt, uitând să menţioneze că din 2020 încoace, acest sistem este patronat la nivelul consiliilor judeţene de oamenii coaliţiei de guvernare, care aveau atribuţiile şi pârghiile necesare pentru a obliga firmele care se ocupă de azilele de bătrâni să îşi desfăşoare activitatea în condiţiile legii. Nu au făcut-o.
Cu alte cuvinte, sunt responsabili.
• Europarlamentarul Nicu Ştefănuţă solicită lista azilelor finanţate cu bani europeni
Europarlamentarul Nicu Ştefănuţă a trimis o scrisoare premierului Marcel Ciolacu, ministrului Finanţelor Publice – Marcel Boloş şi ministrului Investiţiilor şi Proiectelor Europene – Adrian Câciu prin care solitică efectuarea unui audit a azilelor care primesc finanţare europeană, astfel încât să se poată identifica eventualele probleme şi să se adopte măsuri în consecinţă, se arată într-un comunicat de presă remis Redacţiei.
Citește și:
- Mărturiile medicilor despre bătrânii din azilele din Voluntari: „Când le-am dat parizer cu pâine, s-au repezit și au mâncat ca și cum ar fi fost prima masă din viața lor!”
- Cristian Terheș: „La Bruxelles se pregătesc legi pentru implementarea portofelului digital și a identității digitale, controlul achizițiilor, limitarea consumului de carne”
- Dr. Vernon Coleman: Epidemie de diabet cauzată de vaccinul anti-Covid-19 – studiu în JAMA Network Open
În documentul citat se precizează că deputatul european Nicu Ştefănunţă cere lista azilelor din România care beneficiază de finanţare europeană, suma totală de bani de la bugetul de stat alocată fiecărui azil în ultimii ani pentru a putea evalua condiţiile existente în aceste instituţii, informaţii cu privire la programele şi serviciile existente în România în scopul îngrijirii seniorilor şi măsurile pe care guvernul intenţionează să le adopte pentru a preveni astfel de abuzuri şi a asigura respectarea drepturilor şi demnitatea acestora, precum şi derularea unei anchete în legătură cu toate bunurile şi proprietăţile seniorilor din azilele de bătrâni în ultimii cinci ani, pentru a verifica dacă transferurile de proprietate au fost efectuate legal şi nu au fost rezultatul unor infracţiuni sau abuzuri.
„Bătrâneţea nu este o boală. Cei mai mulţi dintre noi ajungem acolo şi iată că statul ne parchează la marginea societăţii uitaţi, furaţi şi loviţi. Mă tem că e la fel pentru copiii din orfelinate, pentru bolnavii din spitale, pentru bătrânii din alte azile. Dacă cei amărâţi sunt lăsaţi pe margine, Europa are rolul să intervină acolo unde statul eşuează. Am cerut şi Comisiei Europene să facă un audit lărgit tuturor proiectelor sociale finanţate cu bani europeni din România, pentru a verifica cum sunt trataţi bătrânii, orfanii, copiii. Nu putem permite ca banul european să ajungă în mâinile agresorilor”, a declarat declară Nicu Ştefănuţă, potrivit sursei citate.
Deputatul european precizează că în ţara noastră sunt 700 de azile de bătrâni, dintre care doar 150 sunt instituţii de stat, iar celelalte sunt deţinute de entităţi private. Este important de menţionat că toate aceste aziluri beneficiază de finanţare din partea statului în diverse forme, iar unele primesc finanţare din fonduri europene.
0 Comentarii