Cu puțin timp în urmă, Jurnalul de Argeș a scris despre o sesizare a inginerului silvic Carol Puiulescu la ministerul de resort, în urma căreia a fost un control, încă nedefinitivat, la Direcția Silvică Argeș. Ca o paranteză, există multă înțelepciune în motivarea dlui inginer silvic de a spune adevărul: „Faptul că unii angajați de la stat nu au emoții, iar alții au, ține de structura personalității fiecăruia”! Astfel de oameni ar trebui să conducă destinele silviculturii argeșene. Ei bine, pentru ca articolul să fie bine documentat, s-au cerut mai multe date de la respectiva instituție publică, în baza legii informațiilor publice. Și am primit informarea nr. 13624/2017, prin care „Conducerea Direcției Silvice Argeș” recunoaște că nu știe foarte multe lucruri despre rostul ei pe lume.
Mai întâi, confundă săptămânalul Jurnal de Argeș cu „cotidianul…”. Este o eroare minoră, indiscutabil, însă asemănătoare cu diferența lexicală între exploatare forestieră și jaf forestier. Apoi trece la lucruri mai serioase, recunoscând fapta că „deși informațiile solicitate nu reprezintă documente de interes public, pentru o informare corectă a cititorilor (mulțumim de grijă) vă informăm…”. Grav, foarte grav dacă D.S. Argeș ne comunică date care „nu reprezintă documente de interes public”. Adică dintre cele cuprinse în art. 12 din lege, cum ar fi „informaţii din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice” sau „informaţii privind procedura în timpul anchetei penale”! Grav, dacă ar fi așa, însă noroc că s-au înșelat, datele solicitate și comunicate au fost de interes public. Au făcut doar o aroganță, scuzabilă într-un fel, că e ușor să crezi că ești foarte inteligent când ai pușcă în dotare iar ceilalți doar pix.
Dar greul autodenunțului vine abia acum, când Direcția Silvică recunoaște că a selectat firma S.C. Terra Silva srl după cum a vrut mușchiul ei, întrucât, deși legea achizițiilor publice este obligatorie mereu și pentru toate instituțiile publice, tocmai „pentru promovarea concurenței între operatorii economici”, în acest caz nu se pune! Că le-ar fi spus lor cineva chestia asta despre lege, pe undeva, într-un „răspuns de consiliere metodologică”. Astfel, „contractul încheiat între contractant și subcontractanții săi, în condițiile prevăzute la art.45 din OUG 34/2006, coroborat cu art.96 din HG 925/2006, nu intră sub incidența legislației în domeniul achizițiilor publice, ci sub incidența dreptului comun”. Tranc, Marițo! Degeaba faci legi, parlamentule, pentru instituțiile publice din România, dacă acestea primesc „consiliere metodologică” pentru a nu le respecta.
Stimați cititori, Conducerea Direcției Silvice Argeș putea să nu recunoască încălcarea legii, că nu i-a întrebat nimeni. Dar așa e când ai pușcă în dotare și bani mulți, publici, de împrăștiat către firmele private atestate „în execuția lucrărilor de silvicultură și alte activități forestiere”. Doar amestecul de aroganță și inteligență pură determină recunoașterea încălcării legii, însă fără regrete, de către instituția publică numită Direcția Silvică Argeș. Cu mare curiozitate, așteptăm raportul Corpului de Control, care se preconizează a fi dezastruos, având în vedere că dl Sever Stanciu, de la Garda Forestieră Ploiești, un bun cunoscător al silvicului argeșean, se spală pe mâini și se leapădă de Satana: „Din punct de vedere juridic, nu mă pot eu exprima. În niciun caz”.

P.S. Așa cum, de regulă, primarul de la Albota, cunoscut pentru pușca lui, sare în apărarea lui don Armando, mă aștept și acum.