Atracţii turistice de interes naţional de la Costeşti, Bughea de Sus şi Bârla

de | 8.07.2021 13:05 | Actualitate, Cultura, Home

Biserica de lemn ”Cuvioasa Paraschiva” Zorile din Costești, rezervaţia paleontologică şi geologică Bughea de Sus și siturile arheologice de interes național de la Bârla sunt atracțiile turistice din județul Argeș pe care le propunem spre lecturare în cele ce urmează.

Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” Zorile – Costești

Biserica de lemn ”Cuvioasa Paraschiva” Zorile se află în imediata apropiere a râului Teleormănelul Verde, în cartierul Zorile (vechea comună Băseni) din orașul Costești, fiind înscrisă în lista monumentelor istorice de arhitectură de interes național. Biserica de lemn din Zorile se individualizează prin forma dreptunghiulară cu absida decroșată asimetric, prezentând, pe latura nordică, un spațiu suplimentar pentru proscomidie. Biserica a fost înălțată pe un soclu masiv realizat din cărămizi care, prin dispunere alternată, oferă remarcabile efecte decorative. La limita superioară, soclul prezintă un plan înclinat realizat din cărămizi alăturate, așezate oblic pe pereți. Sub raportul înălțimii, soclul amplu dezvoltat conferă construcției o notă individuală în raport cu bisericile de lemn zonale. Pe soclu se înalță cununi de bârne orizontale încheiate la extremitățile pereților în ”coadă de rândunică”, iar la mijlocul acestora, în montanți verticali fixați în ”talpă” și în ”cosoroabe”, pe care se sprijină rama acoperișului.

Lănteții au perforații circulare, indicând existența anterioară a unui înveliș din șindrilă lungă de stejar. Învelișul actual este făcut din șiță de brad, fapt care a impus, datorită dimensiunilor reduse ale șiței, ”îndesirea” lănteților șarpantei. La capetele coamei acoperișului se află crucile originare din fier, formate din două bare paralele, placate central și la extremități. Între o scandură masivă din stejar, pe care sunt reprezentați, în medalion circular, într-o pictură de factură populară, 13 evangheliști și apostoli, și ”fruntariul” altarului, au fost fixate icoane detașabile, dintre care nu s-a mai păstrat în condiții satisfăcătoare de conservare decât cea imaginând ”Schimbarea la față a lui Hristos”. Însemnarea de pe o icoană reprezentând pe ”Maica Domnului cu Pruncul”, realizată în maniera naivă: ”Stan ereu, Floarea ereița, Ioanu jugrav, Ioanu, Ioana, Ilinc(a), Dumi(tra)șcu; 1822” poate fi corelată cu datele consemnate în catagrafie privind pe Stan paracliserul, care avea, în 1810, vârsta de 23 de ani și era ”învățat”. Corelarea datelor menționate facilitează stabilirea perioadei de construcție a bisericii: primul deceniu al secolului al XIX-lea.

Rezervaţia paleontologică şi geologică Bughea de Sus

Rezervaţia paleontologică şi geologică Bughea de Sus, situată în perimetrul satului Albești, este un complex care însumează două monumente ale naturii – Calcarele numulitice eocene, bogate în urme ale unor fosile de numuliţi, în suprafaţă de 3.600 mp, precum şi Granitele de Albeşti, o masă de roci eruptive în mijlocul unor şisturi cristaline predominante, cu o suprafaţă de 300 mp. Rezervaţia granitului de la Albeşti prezintă peste 80 de blocuri de granit cu dimensiuni diferite, ce au culoarea roz şi se compun din cuarţ, microcline perlitic, plagioclaz alterat, biotit şi sericit fin. Cele mai mari au înfăţişarea unor căpiţe de 1,5 metri înălţime şi 1,5 – 2,5 metri diametru. Ele sunt acoperite cu o vegetaţie bogată de ierburi, arini, aluni, cireşi sălbatici etc. Se remarcă un sector central cu blocuri mari, a căror suprafaţă este acoperită de muşchi şi licheni. În jur apar şase ansambluri de blocuri mai mici, din care ies în evidenţă una sau două stânci cu diametrul de până la 1,5 metri.

De la rezervaţia de granit, mergând spre vest, la 1,8 km distanță, se ajunge la rezervaţia de calcare sau ”Piatra de la Albeşti”. Aceasta reprezintă un calcar gros de 15 metri care are la bază o culoare albicioasă sau galben cafeniu şi cu nuanţe cenuşii, reprezentând calcarul impur, iar în partea superioară – o culoare roşiatică (calcar lipsit de material detritic). Ambele rezervaţii sunt acoperite cu nevertebrate şi vertebrate ca dinţi de rechin fosil (Lamma elegans, Myliobatis) sau numeroase echinoderme, foraminifere, brahiopode şi crustacee decapode. Turismul de agrement oferă posibilitatea de excursii pe muntele Iezer şi pescuit de păstrăvi pe un râu lângă Cândeşti, unde există condiţii foarte atractive pentru camping. Administraţia locală intenţionează dezvoltarea turismului şi exploatarea potenţialului agro-turistic al comunităţii. Dincolo de Gâlgoaie încep Cheile Brusteretului, alcătuite din cheile propriu-zise ale Brusteretului, Cheia Lungă şi Cheia Strâmtă.

Siturile arheologice de interes naţional de la Bârla

În comuna Bârla se află două situri arheologice de interes național – fortificația cu val de pământ ”Brazda lui Novac” de la nord de satul Bârla (secolul al III-lea e.n., epoca romană) și situl arheologic de ”la Urloaie”, de pe dealul Cotmeni, la 2 km de Urlueni, sit ce cuprinde vestigii romane: castrul mare, castrul mic, traseul Brazdei lui Novac și sectorul Limesului transalutan. Brazda lui Novac de Nord este un limes întărit cu un valum de pământ, care străbate județul Argeș de la vest la est, intersectând valul de pământ Transalutanus în satul Urlueni.

Șanţul se află spre nord de val, ceea ce indică faptul că era destinat să apere teritoriul situat spre sud de această limită. Valul de pământ întărit, care avea circa 3 metri înălţime, cu un şanţ adânc de 2 metri în faţă, s‐a păstrat mai bine în zona Olteniei, unde a fost, probabil, construit de armată. Brazda lui Novac pornea de la gura Topolniței (județul Mehedinți), traversa Oltenia și Muntenia pe sub dealuri până la Mizil, urmele sale văzându-se și astăzi. În prezent, Brazda lui Novac de Nord constituie suportul terasamentelor căii ferate Curtea de Argeș-Pitești-Roșiori de Vede-Turnu Măgurele. Situl arheologic a fost descoperit în 1940, însă cercetările au început abia în 1983.
Pe rând, au fost dezvelite, cu mare dificulate din cauza tipului de sol, principia, praetoriumul, fossa, zidul ce lega două dintre bastioane şi un turn. În 1995, arheologii au cercetat numai partea de vest a castrului (22 metri), zonă ce a continuat a fi prioritară şi anul următor. S‐au găsit multe resturi de cărămizi arse şi ţigle într‐o construcţie de cărămidă legată cu mortar.
Din cercetări se lansează ipoteza că ar fi existat un castru anterior celui din cărămidă, unul de pământ. Printre descoperiri se numără urmele de cărbune şi pământ ars, material ceramic şi piese de metal. Comuna Bârla este situată în sud-vestul extrem al județului Argeș, în Câmpia Găvanu-Burdea, la limita cu județele Olt și Teleorman, pe malurile râului Cotmeana, acolo unde acesta se varsă în Vedea, și în zona cursului superior al râului Tecuci. Este străbătută de șoseaua județeană DJ 679.

Citește și Biserica Brad-Botuşari şi biserica de lemn din Costeşti-Teleşti, printre cele mai vechi lăcaşe de cult din Argeş

Citește și Biserica de lemn din Cerşani Vale, omisă pe nedrept de pe noua listă a monumentelor istorice

Distribuie!

Articol scris de Marius Ionel

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii

Ultimele articole

ITM Argeș a luat la control firmele de construcții din județ
ITM Argeș a luat la control firmele de construcții din județ

In perioada 01.04-30.06.2022 în cadrul Campaniei Naționale privind modul de respectare a cerințelor minime de securitate și sănătate în domeniul construcţiilor ce se va desfașura până la data de 30.11.2022 au fost efectuate un numar de 41 controale ce au vizat unități...