Web Analytics

Atelierul de ţesut de la Rucăr, pentru prima dată la Târgul AGRO Piteşti

de | 2.05.2018 15:04 | Economie

6 rucar01În perioada 26-29 aprilie s-a desfășurat Târgul AGRO Pitești, la Jupiter City. Printre standurile cu produse felurite și utilaje agricole, s-a aflat și standul cu porturi și costume populare al Atelierului de Țesut de la Rucăr, secție externă a Școlii Populare de Arte și Meserii Pitești. În cadrul standului au fost expuse: un covor țesut acum 70 de ani, coșulețe de brânză în coajă de brad, sarică (manta țărănească) din lână țurcană, costume populare, un catalog cu tipuri de broderii și un album cu fotografii de familie care înfățișează portul, una dintre fotografiile expuse având o vechime de peste 100 de ani.

Atelierul de ţesut de la Rucăr este o școală unde fetele învață să țeasă și să coasă. Tinerii sunt învățați să aprecieze lucrurile tradiționale și să poarte cu mândrie costumele populare. Tot în Rucăr, se află singura vâltoare funcțională, veche de 250 de ani.
În straie strămoșești, Ana Vorovenci, președinte ANFMR (Asociația Națională a Femeilor din Mediul Rural), alături de Nicoleta Vorovenci, instructor la Atelierul de ţesut de la Rucăr, ne-a vorbit despre costumele populare expuse sâmbătă, în cadrul Târgului Agricol de la Pitești.
„Este o modalitate de a perpetua tradiția. Nu e suficient să porți costume populare, trebuie să știi să le faci și să se transmită mai departe”, a spus Ana Vorovenci.

Cum se realizează o sarică (manta țărănească)

6 rucar02„Săricile sunt țesute din lână țurcană, în război, acasă. Încă avem câteva țesătoare bune la Rucăr și ele fac aceste țesături, apoi le ducem la dârstă, o instalație care le prelucrează, întărește țesătura și, după ce le dă rezistență, sunt puse la un proces de periat. Este un cilindru foarte mare, cu dinți din lemn, totul este din lemn, ecologic și natural. Țesătura este periată, ca să se tragă firele, și se păstrează, din fericire, și astăzi”, precizează Ana Vorovenci. De ce sunt valoroase costumele populare? „Din păcate, pentru aceste costume nu mai găsim fir de broderie. Pânza este făcută în casă și o confecționează femeile țesând în război. Însă, avem probleme cu materialul de broderie, este un fir metalic, aurit, care nu cobește. Pe acesta nu îl mai găsim. Tot ce se găsește astăzi în comerț este rezistent pe termen limitat, după aceea se deteriorează. De aceea sunt atât de valoroase costumele și foarte costisitoare, atât la creare, cât și la păstrare și purtat. Noi stăm, în general, în picioare ca să nu presăm țesătura, să nu deteriorăm firul”, ne-a declarat Ana Vorovenci.
„Costumul muscelean este o valoare, este considerat etalonul costumului popular și a fost costumul cel mai îndrăgit de Regina Maria. Dacă personalitățile din istorie, de acum 100 de ani, l-au îmbrăcat, l-au purtat, noi de ce nu am face-o? Este și o obligație morală, dar nu o facem din obligație. O facem din plăcere, din convingere. Când un lucru e făcut din suflet, atunci se face ușor. Pentru noi nu este dificil”, încheie Ana Vorovenci.

 

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii