aspretele – romanichthys valsanicola

     Asociația Aqua Crisius, în parteneriat cu Ocolul Silvic Carpathia, gestionează un număr de cursuri de râuri în Munții Făgăraș, printre care și o parte a râului Vâlsan. Recent, ihtiologii au certificat prezența aspretelelui (Romanichthys valsanicola), până în acest moment pusă sub semnul dispariției în România. O veste excelentă pentru Munții Făgăraș și un imbold pozitiv pentru conservarea naturii în România!

Aspretele este considerat unul dintre cei mai rari pești din Europa, posibil din lume și este o fosilă vie, cu o vechime de peste 65 de milioane de ani, fiind protejat prin lege, întrucât specia a fost clasificată drept specie critic periclitată. Reconfirmarea prezenței lui, într-un număr relativ crescut, după unele perioade în care a fost considerat chiar dispărut, a reprezentat un motiv de bucurie pentru ecologi și pentru toți susținătorii unui echilibru natural.

   Citește și  Soţ şi soţie, capii reţelei de proxenetism, capturaţi săptămâna trecută la Piteşti

„Aspretele este o specie despre care momentan știm că trăiește doar în Vâlsan, pe o porțiune scurtă a acestui râu, iar în trecut a populat și râurile Argeș și Râul Doamnei, de unde însă a dispărut. El reprezintă un barometru pentru noi, oamenii, pentru că din cauza noastră a ajuns în pragul extincției. Din fericire, în ultimii doi ani alpinistul și conservaționistul Alex Găvan și fundația care îi poartă numele au luptat intens pentru stoparea distrugerilor și a ilegalităților de pe Valea Vâlsanului și au alcătuit planul național de acțiune pentru salvarea speciei, plan care urmează să fie finanțat și implementat în viitorul apropiat. Sunt și eu parte din această echipă și lucrăm intens ca proiectul să fie un real succes. Atât pentru asprete, pentru mediul său de viață, cât și pentru comunitățile locale situate pe malul Vâlsanului.” a declarat Andrei Togor, coordonatorul Aqua Crisius.

Citește și  Societate comercială din Dragoslavele amendată pentru transport ilegal de lemne

Chiar dacă aspretele seamănă cu alte specii precum zglăvocul sau guvidul, un privitor atent remarcă prezența solzilor ctenoizi pe corpul peștelui preistoric (similari celor de biban), de unde i se trage și numele, asprete, fiind aspru la atingere. Capul nu e așa mare ca la zglăvoc si nici așa de turtit.

Refacerea echilibrului zonei

Pentru asprete, cea mai mare amenințare o reprezintă nerespectarea debitului ecologic în aval de barajul Vâlsan, iar fragmentările din albie de pe raza localității Brădetu ”înghesuie” specia în zona inferioară acestora.

Pe lângă amenințările generate de amenajările pe cursurile de apă, un alt factor important cu impact negativ asupra biodiversităţii acvatice îl reprezintă exploatările forestiere.

Citește și Ziaristă din Piteşti, premiată la Londra împreună cu echipa Antenei 3

„Redescoperirea aspretelui ne ambiționează să continuăm lucrările de reconstrucție ecologică, în bazinul superior al Văii Vâlsanului. În ultimii doi ani am reușit deja să reîmpădurim peste 200 de hectare de terenuri forestiere afectate de tăieri ilegale, vechi de 10-12 ani și am refăcut șanțuri de eroziune, stabilizând solul, care nu mai colmatează râurile și nu mai conduce la creșterea turbidității. Din totalul suprafeței cumpărate, mai avem circa 60 de hectare de plantat. Dar inițiativa noastră, fără o susținere și direcție comună, spre un mai bun echilibru în Munții Făgăraș, nu reprezintă decât un exemplu de bună practică. Contează foarte mult ce fac și vecinii noștri din aval, cât exploatează și cum! Încă se întâmplă ca prin albia râurilor să fie trași bușteni, practică ilegală, ceea ce duce la afectarea faunei acvatice. Legislația silvică este bună – la respectarea aplicării ei în teren mai trebuie lucrat.”, a declarat Mihai Zotta, director conservare Fundația Conservation Carpathia.