Începând cu 1972, la uzina de la Câmpulung a început producția seriei ARO 24, seria cu cel mai mare succes, ce avea să fie produsă până în 2006, când uzina a dat faliment. Pe de altă parte, românii n-au „gustat” modelul decapotabil ARO 10 Spartana, un fel de buggy, cu portiere scurte, fără geam și parbriz rabatabil, produs la Câmpulung începând din 1996, dar asamblat și în Italia, de Atessa.
ARO Seria 24, „mașini robuste, simple și foarte fiabile”
„La începutul anilor 1970, prin introducerea seriei 24 de la ARO, s-au adus îmbunătățiri precum suspensia independentă față, aspectul mult îmbunătățit. Mașinile din seria 24 nu depășeau 100 de cai-putere și nu aveau aer condiționat, iar primele variante nu aveau servodirecție, erau robuste, simple și foarte fiabile, ușor de întreținut și adaptate pentru multe activități. ARO 240 a fost prima mașină românească pentru care s-a apelat la un designer pentru aspectul exterior. Și asta explică faptul că această mașină a fost exportată în peste 80 de țări într-un număr destul de mare de exemplare”, explică Alexandru Hagi. Primul model al seriei, ARO 240, avea un consum mare, cuprins între 15-20 de litri/100 de kilometri. Odată cu criza petrolului după anii 1970, consumul mare de benzină a fost un motiv principal ce a dus la o variantă de motor diesel pentru ARO. Drept urmare, mașina românească a fost dotată cu două variante de motor diesel autohtone, cu injecția modificată. Primul tip de motor era fabricat la Câmpulung, motiv pentru care era supranumit ”Motorul de Câmpulung” și avea 2.668 de centimetri cubi. În paralel, al doilea tip de motor diesel, cu o capacitate de 3.200 de centimetri cubi, era fabricat la Brașov, având patru cilindri, două chiulase și o bujie incandescentă. Dezavantajul motorului de Brașov era acela că era mai zgomotos, motiv pentru care la un moment dat a apărut necesitatea ranforsării șasiului în zona suporților pentru motor.
Citește și IMS-urile 57, automobilele muscelene cu destinaţie precisă către agricultură
Modelul ARO 244 s-a vândut în câteva sute de exemplare și în Statele Unite sub denumirea ARO Hunter
„Singurul motor de la ARO clasificat ca având normă de poluare Euro a fost motorul codificat TDX 28, ce era un derivat din motorul L27, însă care era un motor turbo, a fost clasificat Euro 2 și avea 75 de cai-putere. Din acest motiv, atunci când normele Euro au devenit obligatorii, toate mașinile fabricate la ARO la Câmpulung au avut motoare străine”, spune fondatorul Muzeului Automobilului Românesc. Modelul ARO 244 s-a vândut în câteva sute de exemplare și în Statele Unite, sub denumirea ARO Hunter, cu aer condiționat, injecție electronică pe benzină și motor Ford V6.
ARO 10 Spartana, întoarce priviri chiar şi la Paris
Românii n-au „gustat” modelul decapotabil ARO 10 Spartana, un fel de buggy, cu portiere scurte, fără geam și parbriz rabatabil, produs la Câmpulung începând din 1996, dar asamblat și în Italia, de Atessa. Dar, la Paris, de exemplu, un exemplar a fost surprins recent pe străzi.
La începutul anilor 1980, când a apărut, ARO 10 era un model vizionar. Se poate spune că a fost printre pionierii clasei SUV-urilor citadine de astăzi. Dar, degeaba a fost ideea bună. Calitatea fabricației și motoarele și transmisiile proaste au limitat succesul mașinii, chiar dacă, la acea vreme, a fost promovată destul de susținut și pe piețe occidentale, precum Marea Britanie (vândut sub numele ”Dacia Duster”) ori Italia (vândut sub numele ACM Enduro x4).
S-a încercat revitalizarea ARO 10 cu motoare și mecanică de import
După Revoluție, ARO Câmpulung a încercat revitalizarea ARO 10 cu motoare și mecanică de import, de la Renault, Peugeot sau Daewoo. Însă, caroseria tot proastă era. ARO 10 Spartana, inspirat probabil de modelele Renault Rodeo și Citroen Mehari, a apărut la sfârșitul lui 1996. Era un SUV-uleț recreațional decapotabil, cu portiere, scurt, fără geam, și parbriz rabatabil.
A fost dotat inițial cu un motor de 1.2 litri și 54 de cai putere de la Renault Twingo, cuplat la o cutie de viteze cu 4 trepte și tracțiune doar pe puntea spate. În 1997, a apărut și varianta de Spartana cu tracțiune integrală, echipată cu motoarele Dacia de 1.4 și 1.6 litri.
Începând cu anul 1997, încep să fie disponibile pentru ARO 10 și alte motoare ”occidentale”, provenite de la Renault Mégane (diesel si benzină), Daewoo, cel de 1.6 16v de la Nubira, precum și de la Peugeot (1.9 diesel). De asemenea, sunt oferite și motoarele clasice Dacia, dar modernizate, cu injecție de benzină.
Sursa: www.aro4x4.ro
Citește și Uzina ARO, în vizorul negustorilor de automobile din întreaga lume
Citește și Tinerii s-au strâns în natură, în Parcul Lunca Argeşului, la Rebel X Young Rock Festival
0 Comentarii