Armament românesc în Ucraina

O înregistrare video apărută, ieri, pe reţelele de socializare arată că soldaţii ucraineni au primit obuze fabricate în anul 2022 de Romarm, deşi autorităţile centrale de la Bucureşti evită să precizeze în ce mod ţara noastră a sprijinit Ucraina cu echipamente şi tehnică militară.

Administratorii contului Ukraine Weapons Tracker precizează că obuzul este încărcat într-un obuzier autopropulsat 2S1 Gvozdika cu o turelă de 122 de milimetri, vehicul de luptă ce a intrat în dotarea forţelor armate sovietice în anul 1972. Obuzierul 2S1 Gvozdika a fost exportat sau produs sub licenţă în toate statele fostului bloc sovietic, inclusiv România, care a trecut în rezervă cele 6 modele 2S1 pe care le avea începând cu 2005, precum şi alte 42 modele OAPR model 89 (Obuzierul autopropulsat românesc, model 89), o variantă autohtonă a armei care a combinat turela modelului sovietic cu şasiul folosit de MLI-84 (Maşina de Luptă a Infanteriei Model 1984).

Citește și: Fenomenul Pitești! „Un an şi şapte luni, până la majorat, m-au ţinut singură în celulă. E cumplit să fii singur în închisoare!”

Potrivit site-ului Romarm, obuzele de 122 de milimetri pe care le produce au un focos de 3,5 kilograme şi o greutate totală de 21,76 kilograme. În funcţie de arma care le foloseşte, ele pot lovi ţinte aflate până la o distanţă maximă de 15.290 de metri şi o viteză la gura ţevii de 690 metri/secundă.

Referitor la imaginile publicate de forţele militare ucrainene, Gabriel Ţuţu, directorul general al Romarm, a declarat pentru ziarul BURSA: „Obuzele respective nu sunt de la noi. Nu au fost fabricate de noi; codul inscripţionat pe ele nu corespunde produselor noastre. Nu am primit nicio solicitare de export în Ucraina şi nu am livrat niciun produs militar în ţara respectivă”.

În schimb, expertul militar Aurel Cazacu consideră că, dacă ţara noastră a furnizat armament Ucrainei, a făcut-o cu respectarea ad litteram a tratatelor şi acordurilor internaţionale la care suntem parte.

„Dacă furnizăm, o facem în cadrul acordurilor în care ţara noastră este parte şi în calitate de membru NATO, în condiţii total legale şi în conformitate cu toate normele internaţionale în materie. Niciodată România nu a încălcat regulile internaţionale în comerţul cu arme. Noi nu am făcut trafic de arme, nu am încălcat regulile de transfer de armament. În ceea ce priveşte obuzele prezentate de soldaţii ucraineni, cred că este o problemă ce trebuie discutată la nivelul Guvernului sau premierului, nu la nivelul Romarm, care este o companie ce derulează operaţiunii conform legii. Guvernul ar trebui să anunţe dacă trimitem arme Ucrainei, dar este strict decizia premierului sau a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, ne-a spus Aurel Cazacu.

Citește și: Fostul comandant al jandarmilor, col. Lupescu, le-a făcut plângeri penale şefilor Jandarmeriei şi SIPI

El a precizat că în actualul război din Ucraina managementul guvernamental al ţării noastre trebuie să fie unul pro-activ, de implicare atât în actualul conflict în ceea ce priveşte sprijinul umanitar oferit, cât şi de implicare post-conflict în acţiunea de reconstrucţie a infrastructurii din ţara vecină.

„Susţin că tratativele de pace ar trebui să aibă loc în România şi mi se pare anormal faptul că, la acordurile legate de transportul cerealelor ucrainene în Marea Neagră nu au fost invitaţi să participe şi reprezentanţii autorităţilor centrale de la Bucureşti. Din păcate, noi rămânem umili, supuşi, resemnaţi. Ca să fi băgat în seamă în politica internaţională, trebuie să dovedeşti că ai capacitatea necesară şi să demonstrezi zilnic acest lucru. Orice război are o parte de dezastru şi pierderi, dar şi o parte de profit atât în timpul luptelor cât şi după aceea. După război trebuie să participăm la reconstrucţia Ucrainei, iar în timpul luptelor ar trebui să participăm cu sprijin umanitar: să livrăm ambulanţe, maşini de pompieri şi sisteme de comunicaţii. Din păcate, pierdem prin neimplicare. Va fi grav dacă nu vom participa la reconstrucţia Ucrainei, la refacerea unităţilor militare, şcolilor, spitalelor, etc. Din cauza faptului că Putin doreşte să stăpânească Marea Neagră, trebuie să pregătim culoare de cale ferată prin care anul viitor cerealele din Ucraina să ajungă în porturile greceşti. Este necesară această măsură deoarece Bosforul va fi controlat de Vladimir Putin prin prisma relaţiei pe care o are cu preşedintele turc Erdogan”, ne-a spus Aurel Cazacu.

• Ucraina cere, guvernul Ciucă execută

În legătură cu armamentul oferit de ţara noastră Ucrainei, amintim că în 22 aprilie, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Bucureşti Dmitro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe, a spus că autorităţile de la Kiev au distribuit o listă cu necesităţile militare tuturor statelor membre NATO şi din UE „iar fiecare ţară decide”.

„Dacă fiecare ţară decide să ne ofere un singur articol vom obţine ce ne dorim. Am ridicat această chestiune (în întâlnirile cu Ciucă şi Aurescu-n.r.) şi apreciez abordarea constructivă. Dar lăsăm la decizia ţărilor să hotărască ce să facă”, a declarat Dmitro Kuleba.

„În anumite cazuri vedem că ţările pot face ceva, pot furniza anumite arme, dar nu o fac pentru că nu vor să aibă o relaţie proastă cu Rusia. Creştem presiunea diplomatică şi apoi pe cea publică. Nu este cazul României. Ce nu acceptăm e ipocrizia. Din fericire, nu e cazul României. A fost prietenoasă şi deschisă”, a precizat el.

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu a afirmat în schimb că nu crede „că e bine să vorbim prea mult public despre aceste lucruri”.

„Ceea ce pot să vă asigur e că România, ca stat membru al UE şi al NATO, este un stat extrem de responsabil şi de asumat faţă de îndeplinirea obligaţiilor sale internaţionale, faţă de sprijinirea Ucrainei în toate domeniile, respectiv faţă de partenerii noştri. După cum ştiţi, UE sprijină aceste demersuri, NATO şi statele membre sprijină aceste demersuri”, a afirmat şeful diplomaţiei române.

„Dar aşa cum au spus preşedintele şi premierul, lucrurile sunt într-o evoluţie permanentă şi nu cred că este bine să vorbim prea mult public despre aceste lucruri”, a subliniat Aurescu.

În legătură cu sprijinul militar oferit Ucrainei, singura declaraţie publică ce poate lăsa să se întrevadă un astfel de ajutor oferit de ţara noastră aparţine preşedintelui Klaus Iohannis, care, în conferinţa de presă din 5 iulie a spus: „Suntem în război, nu suntem într-o situaţie pe care o povestim în linişte, la o cafea. Războiul se desfăşoară lângă noi. Este înţelept, în timpul unui război, să nu dai adversarului informaţii vitale. Drept pentru care noi declarăm public că ajutăm Ucraina cu tot ce putem şi asta facem. (…) Asta este abordarea noastră, fiindcă suntem vecini direcţi cu Ucraina şi credem că aşa este mai bine pentru noi şi pentru Ucraina ca să îi ajutăm”.

Citește și: Furnizorul de apă de la Câmpulung trece la debranşări

În schimb, premierul Nicolae Ciucă şi ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, au evitat să comenteze informaţiile despre un sprijin militar acordat Ucrainei, dar au promovat o ordonanţă de urgenţă, adoptată rapid de guvern, în baza căreia unităţile militare din ţara noastră pot efectua donaţii de echipamente şi tehnică militară aflate pe stoc şi neutilizate în activitatea curentă, şi li se acordă posibilitatea refacerii stocurilor cu echipamente de ultimă generaţie.

În momentul adoptării ordonanţei de urgenţă, liderul social-democrat Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor, a lăsat să se înţeleagă că, în baza acestui act normativ, ţara noastră ar putea să furnizeze Ucrainei avionele de luptă MiG 21 LanceR care au fost scoase din uzul Forţelor Aeriene Române din ordinul lui Vasile Dîncu, ministrul Apărării Naţionale.