Argeşul, locul 3 pe harta tăierilor ilegale în raportul Greenpeace pe 2018

de | 7.11.2019 13:43 | Actualitate

În raportul pe 2018, Greenpeace a arătat că au fost identificate 11.419 cazuri de tăieri ilegale, din care Argeșul are 649 de cazuri, însemnând 6 % din numărul total de defrișări ilegale înregistrate anul trecut. Iar asta înseamnă că Argeșul ocupă, pentru a treia oară, consecutiv, locul trei pe țară în acest clasament negativ.

„Singurul punct fierbinte din Argeș este Pietroșani-Gănești-Coșești!”

Iată și cum explică acest loc șeful Gărzii Forestiere Pitești, Alin Mihai: „Trebuie să ținem cont și de următorul aspect, dacă ne referim la tăieri ilegale: de volumul tăiat. Iar aici e al treilea an consecutiv în care nu mai apărem în primele zece județe după volum. Iar acesta e un lucru pozitiv. E adevărat și că raportul Greenpeace pe 2018 începe cu harta tăierilor ilegale în care suntem pe locul trei și aici vom fi mereu, și vă explic și de ce. Nu scădem sub asta, pentru că este vorba de numărul de cazuri. În Argeș există un număr mare de proprietari de pădure cu suprafețe mici, neasigurate cu pază și aceștia taie în fiecare an. Când îi prinzi, le dai amendă. Apoi vorbim despre un număr mare de cătune de romi. Nu ne comparăm cu alte județe! Avem foarte multe cătune de romi, mai ales prin nordul județului. Este vorba de romi care se ocupă cu așa ceva. Dar nu defrișează masiv. Un metru-doi, acum, când e perioada de lemn de foc. Și îi prindem. Îi raportăm și noi și poliția și jandarmeria. Asta e natura județului. Avem vreo 24.000 de hectare păduri private neasigurate cu pază, au mai scăzut de la 27.000 pentru că în ultimii doi ani am mai luat 3000 de hectare și le-am dat în pază, în baza articolului 16, fie ocoalelor silvice private, fie ocoalelor de stat. Pe hartă, pe tăieri ilegale, apar în ordine Mureșul, Sălajul, Argeșul. Și așa va fi până se va reglementa regimul silvic sub anumite aspecte. După volumul de masă lemnoasă recoltată ilegal, nu apărem în primii zece. Cel mai mare indicator care vorbește despre cât se taie ilegal într-un județ e volumul. Singurul punct fierbinte în care acționăm de un an și jumătate, știți că m-ați mai întrebat și v-am dat detalii, e Pietroșani-Gănești-Coșești. Unde deja am demarat procedurile de preluare, prin Direcția Silvică. Undeva, de la începutul lui septembrie, eu le-am trimis notificări pe lege Ocolului Silvic Domnești și UAT Pietroșani, să procedeze la preluare în pază. Urmează să preia”.

Chiriloiu de la Silvic, nemulţumit de presă exact pe subiectul defrișărilor de la Gănești

Menționăm că Jurnalul de Argeș a scris, de mai multe ori, despre cum hectare întregi de păduri private au dispărut după ce au fost tăiate la ras de hoți. De altfel, mai multe dosare penale, aflate în cercetare la IPJ Argeș și Parchet, vorbesc tocmai despre asta, despre amplitudinea fenomenului și pericolul pe care îl reprezintă lăsarea fără pază a acestor păduri private. ”Sute de hectare de pădure măcelărite la Gănești-Pietroșani” este numai unul dintre articolele publicate de noi. Iar pentru asta, total nejustificat, șeful Direcției Silvice ne hărțuiește în instanță și ne cere să nu mai scriem. Uită domnul Chiriloiu, sau se face că uită, că jurnalistul, prin natura profesiei, are legitimitatea să facă o investigație de presă în ceea ce privește fondul forestier al județului Argeș, deoarece, în conformitate cu prev. art. 3, alin. (1) al Codului silvic, Legea 46/2008 (în prezent republicată) spune: „Fondul forestier național este, după caz, proprietate publică sau privată și constituie bun de interes național“. În al doilea rând, potrivit art. 10, alin. (3) al aceluiași act normativ, ocoalele silvice sunt de interes public, deci demersul jurnalistic de a sprijini asigurarea de către proprietarii de păduri ale regimului silvic, care constituie baza gestionării fondului forestier național, este unul oportun și benefic, mai ales în contextul actual, postdecembrist, când legislația în materie de retrocedări a pădurilor către foștii proprietari nu a fost armonizată în mod deplin cu cea privind asigurarea regimului silvic, care include și paza pădurilor. Iar implicarea Jurnalului de Argeș în investigarea acestor aspecte a avut scopul de a sprijini grupul de proprietari care a apelat la ajutorul presei scrise. Iar afirmațiile șefului Gărzii Forestiere Argeș, în articolul de față, confirmă ceea ce noi am scris.

Articol scris de Alina Crangeanu

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii