Web Analytics
scris joi, 02.03.2023

Anul Monica Lovinescu, la Piteşti

Monica Lovinescu s-a născut la București, la 19 noiembrie 1923 și a decedat la 20 aprilie 2008, la Paris. Fiică a lui E. Lovinescu și a Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu, este cea mai importantă voce feminină a exilului românesc. A fost extrem de precoce, a crescut în Cenaclul „Sburătorul” condus de tatăl său, loc în care un Vladimir Streinu îi dedica o poezie în 1927, debutând cu proză încă din școala primară. După 1947 a trăit și a activat în exil în Franța, fiind una din cele mai cunoscute voci ale postului anticomunist Radio „Europa Liberă”, unde a realizat, printre altele, emisiunea „Teze și antiteze la Paris”.

Anul Monica Lovinescu, la Piteşti

Librăria „Humanitas” de la Cișmigiu a găzduit, la 23 februarie, conferința de presă susținută de Gabriel Liiceanu și Horia-Roman Patapievici, la care am participat, cu prilejul prezentării programului „Anului Centenar Monica Lovinescu”. Memoria unei comunități trebuie păstrată în vatra casei, mai ales atunci când instituțiile nu sunt în stare să o facă. Puțini tineri, treziți la viață după 1990, știu cine a fost Monica Lovinescu.
Cu acest prilej, Gabriel Liiceanu a făcut o patetică mărturisire: „Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca au pătruns în constelaţia mea umană mai întâi ca o «voce». Ei deveniseră o funcţie, erau răzbunarea părţii noastre care nu ajungea să se rostească.

Ce «cuplu» formidabil au alcătuit ei cu noi! Istoria ne transformase în infirmi ai expresiei; ei ne înapoiau darul cuvintelor. Ce terapie formidabilă a însemnat pentru noi prestaţia lor!
Să am curajul să-ntreb ce-am fi fost fără Monica Lovinescu? N-a venit oare momentul, măcar acum, la centenarul nașterii sale, să ne aducem aminte cât de mult îi datorăm și cât de puțin i-am onorat memoria?
Dinspre mine, știu că le datorez enorm, ei și lui Virgil Ierunca. Și la fel și editura Humanitas care, neasistată de ei, poate că nici n-ar fi ajuns să-și aniverseze cei 33 de ani de la înființare.
Tocmai în numele acestei datorii morale îi închinăm întregul an 2023. Acesta este, pentru mine și pentru Humanitas – și s-ar fi cuvenit să fie pentru toată România –, «Anul Monica Lovinescu». Mi-aș dori să fim împreună cât mai mulți cei care credem în această aducere-aminte…“

Citește și Nina Cassian, în istoria literaturii române

Iar Horia-Roman Patapievici a subliniat: „Lupta ei a fost nu atât pentru o literatură frumoasă, cât pentru o societate de caractere. Pe ele le căuta și după apariția lor tânjea. «Trăiți frumos» însemna, pentru ea, trăiți drept, trăiți în acord cu exigențele demnității. Caracterul a fost criteriul suprem care a ghidat viața Monicăi Lovinescu. Acesta a fost «curajul fizic în fața morții» pe care Monica Lovinescu l-a profesat toată viața”.
Gabriel Liiceanu a gândit, pentru tot anul, zeci de acțiuni dedicate Monicăi Lovinescu, sponsorizate de DEDEMAN. În primul rând, „Humanitas” îi va reedita, într-o serie de autor, toate scrierile (cele 22 de volume apărute după 1990), care vor fi prezentate, într-un turneu național, în lunile mai-iunie. Pe lângă lansările de carte, la 16 martie va fi lansat CD-ul „Aici e Radio Europa Liberă. Cu Monica Lovinescu și Virgil Ierunca”.
Vor fi dialoguri și dezbateri în București, Timișoara, Chișinău, Târgu-Mureș, Cluj-Napoca, Râmnicu-Vâlcea, Sibiu, Brașov și Pitești, iar la 19 noiembrie, Ateneul Român va găzdui Gala Monica Lovinescu, prezentă de Marina Constantinescu. Tot la 19 noiembrie va avea loc dezvelirea grupului statuar „Monica Lovinescu și Virgil Ierunca” în Cotroceni, realizat de Virgil Scripcariu.

Pe plan local, alături de lansarea „operei vorbite” transformată în 20 de volume, din 3 iunie, va avea loc, la Centrul Cultural Pitești, sala „Ars Nova”, un simpozion, la 14 martie, dedicat Monicăi Lovinescu.
Anul Centenar Monica Lovinescu se va încheia cu lansarea, la Târgul de Carte Gaudeamus, a Albumului Centenar Monica Lovinescu, realizat de Cristina Cioabă.
Adevărat grăit-a Liiceanu! Ce-am fi fost fără Monica Lovinescu?

Citește și Două documente greceşti despre negustorul Martin Buliga din Piteşti

Citește și Inginerul agronom Aurel Răuţă, profesorul de filologie romanică de la Universitatea din Salamanca

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită

Vot pe banii câmpulungenilor

Ultima întrunire a consilierilor locali din Câmpulung care își încheie mandatul în această săptămână a avut loc cu ocazia unei ședințe extraordinare...

Un bulevard de multe milioane

Valoarea proiectării și a execuției rezultată din licitația prin care a fost desemnat executantul lucrărilor de reabilitare a fost de 5.530.577,91...